Constantin Brâncoveanu și fiii săi, sărbătoriți pe 16 august
Constantin Brâncoveanu și fiii săi, sărbătoriți pe 16 august
Potrivit site-ului crestinortodox, Constantin Voievod împreună cu cei cinci fii ai săi – Constantin, Ștefan, Radu, Matei și sfetnicul Ianache – sunt prăznuiți în fiecare an pe data de 16 august. Această zi marchează și comemorarea domnitorului, ale cărui realizări și martiriu sunt amintite cu respect în istoria națională.
Domnia lui Constantin Brâncoveanu a început odată cu apariția bibliei în limba română, cunoscută și sub numele de "Biblia de la București", în anul 1688. Brâncoveanu și-a asumat rolul de protector al tipăriturilor și școlilor din Muntenia și Transilvania, fiind un susținător important al culturii și educației. Printre realizările sale se numără fondarea unei noi academii domnești la București, care a transformat școala de la Sfântul Sava în "colegiu public pentru pământeni și străini", cu o programă asemănătoare celor de la universități.
Conform notează site-ul citat, Brâncoveanu l-a adus de la Istanbul pe viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumarea căruia au fost tipărite numeroase cărți în limbile română, greacă, slavonă, georgiană și chiar arabă. El a sprijinit construcția mai multor biserici și mănăstiri, printre care cele de la Potlogi, Mogoșoaia, Hurezi și Brâncoveanu, precum și biserica "Sfântul Gheorghe Nou" din București, unde odihnesc sfintele sale moaște.
Moartea sa a venit pe 15 august 1714, când, în ziua în care împlinea 60 de ani, a fost decapitat pentru că a refuzat să renunțe la credința creștină. În aceeași zi, au fost uciși și cei patru fii ai săi și sfetnicul Ianache, martiri pentru credință, potrivit informațiilor din sursele bisericești.
Pe atunci, aceștia au fost aduși în fața sultanului Ahmed, legați și desculți, cu capetele descoperite și în haine de camerași. La solicitarea sultanului de a renunța la creștinism, Brâncoveanu a răspuns cu hotărâre: "De legea creștină nu mă las, caci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor!". Cât despre fiii săi, le-a spus: "Fiilor, fiti bărbați! Am pierdut tot ce aveam pe această lume. Nu ne-au mai rămas decât sufletele. Să nu le pierdem și pe ele, ci să le ducem curate înaintea lui Iisus Hristos."
Potrivit site-ului religios, după cuvintele tatălui, sultanul a poruncit să fie tăiate capetele copiilor, primul fiind al fiului cel mare, Constantin. Și ceilalți doi fii, Ștefan și Radu, au fost executați în același mod. În final, a fost ucis și Constantin, cel mai mic, care, deși plâns, a fost îndemnat de tată să fie curajos, și a acceptat. După toate aceste evenimente, trupurile au fost aruncate în Bosfor, iar mai târziu au fost adunate de creștini și îngropate în mare taină intr-o mănăstire din Halki, aproape de Turcia.
În vara anului 1720, soția lui Brâncoveanu, Maria (cunoscută și ca Marica), a reușit să aducă ascuns trupurile și să le depună în biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, marcând locul de odihnă definitivă. Pe 15 august 1992, Patriarhia Română l-a canonizat pe Constantin Brâncoveanu împreună cu fiii săi și sfetnicul Ianache, sărbătorind această zi cu pomenire.
Conform ziarului amprenta.ro, pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, comemorarea are loc pe 16 august. Astfel, acești martiri ai credinței rămân un exemplu de curaj și devotament pentru români.
