CEDO confirmă încălcarea dreptului la viață privată pentru o femeie diagnosticată greșit
CEDO confirmă încălcarea dreptului la viață privată pentru o femeie diagnosticată greșit
Judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au stabilit că dreptul la respectarea vieții private și de familie al unei femei din România a fost încălcat. Instituțiile statului român nu au demonstrat o gestionare coerentă a demersurilor legale prin care constănțeanca a încercat să clarifice o eroare în diagnosticarea sa cu cancer.
Potrivit femeii, aceasta a fost diagnosticată în anul 2008 cu cancer și a suferit o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea unui sân. Ulterior, documentele medicale obținute în urma examinării au arătat că aceasta nu suferea de acea afecțiune. Reclamanta, Maria Tusa, a fost reprezentată în instanță de avocata Mihaela Ispas, din cadrul Baroului Constanța.
Avocata a explicat că decizia CEDO a fost pronunțată pentru a evidenția încălcarea dreptului la viață privată al clientei sale de către statul român, din cauza incoerenței instituțiilor implicate, precum Ministerul Public și organismele de control medical. "Dovada clară a erorii de diagnostic și tratament este că pacienta este în viață la 16 ani după diagnosticare, fără a urma un tratament oncologic de lungă durată, așa cum preconizează protocoalele pentru această etapă de cancer", a declarat Ispas.
Pe data de 5 noiembrie 2024, Tribunalul Constanța, Secția I Civilă, a decis ca Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța și medicul Dana Iuliana Pleș să plătească în solidar Mariei Tusa suma de 50.000 de euro. Această decizie este supusă recursului, iar acum așteptările se concentrează pe oportunitatea de a contesta verdictul privind suma de plată.
Conform legislației române, orice persoană beneficiază de prezumția de nevinovăție, fiind considerată nevinovată până la o hotărâre penală definitivă. De asemenea, Legea 190 din 2018 prevede că activitatea jurnalistică poate fi exonerată de unele reglementări GDPR, cu condiția menținerii unui echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor personale. Informațiile din acest articol sunt de interes public și au fost obținute din surse publice accesibile.
