Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Trecerea la ora de vară poate genera o serie de efecte negative asupra sănătății, avertizează specialiștii. Potrivit EVZ, printre aceste efecte se numără creșterea riscului de atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale și accidente la locul de muncă.
Modificările de fus orar pot perturba ceasul biologic al organismului, ceea ce duce la stări de nervozitate și oboseală. Fiecare persoană reacționează diferit în fața acestui proces de adaptare. De asemenea, se pot produce dereglări hormonale, în special în privința melatoninei, hormonul responsabil cu reglarea somnului.
Conform studiilor, schimbarea orei are un impact similar cu cel al călătoriilor în alte fusuri orare. Somnul, metabolismul și ritmurile biologice sunt afectate, iar recuperarea după aceste modificări poate dura chiar și trei săptămâni.
Un studiu din 2014 publicat în revista Open Heart, citat de EVZ, a arătat că incidenta atacurilor de cord crește cu 25% în ziua de luni care urmează după trecerea la ora de vară. Deși numărul total al atacurilor de cord pe parcursul unei săptămâni rămâne constant, frecvența acestora este mai mare la începutul săptămânii.
Oamenii care suferă de privare de somn se confruntă adesea cu creșteri în greutate și riscuri mai mari de a dezvolta diabet sau boli cardiovasculare. De asemenea, lipsa somnului poate afecta răspunsul inflamator al organismului, contribuind la riscul unui infarct.
Este important să fim conștienți de efectele trecerii la ora de vară asupra sănătății noastre. Rămâne esențial să ne adaptăm treptat la noul program și să ne menținem sănătatea.
Ministrul sănătății, Rogobete, a punctat că actualul sistem sanitar este subfinanțat și afectat de un model birocratic rigid, incapabil să suporte creșterea costurilor medicale. „Sănătatea are nevoie de bani noi, iar aceștia nu pot veni doar din interiorul sistemului”, a subliniat ministrul.
Fondatoarea agenției „Deci se poate”, Laura Ivăncioiu, subliniază importanța informării corecte despre cancerul mamar. Ea afirmă că, deși campaniile de educare sunt numeroase, multe femei încă sunt influențate de mituri care pot afecta prevenția și diagnosticarea precoce.
CNAS lucrează la o platformă informatică modernă care să înlocuiască actuala Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), folosită pentru confirmarea prestării serviciilor medicale. Proiectul este finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și promite funcționalități superioare și o arhitectură inovatoare.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, echipa de ortopedie a efectuat cu succes primele șapte intervenții de protezare de șold folosind sistemul robotic ROSA. Pacienții, cu vârste între 50 și 75 de ani, au început să facă primii pași chiar în prima zi după operație, recuperarea fiind foarte rapidă.
