Update cu 2 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Descoperiri arheologice importante în situl antic Callatis de la Mangalia
Un sit arheologic de la Mangalia, în apropierea orașului, a devenit scena unor descoperiri remarcabile în timpul săpăturilor efectuate recent. Specialiștii de la Muzeul Național de Istorie a României au identificat artefacte valoroase, inclusiv obiecte din aur, sticlă și bronz, ce vor fi incluse în patrimoniul cultural național, conform notează ziarulamprenta.ro.
Astfel, în această perioadă, în sectorul coordonat de arheologi, au fost dezvăluite o serie de bunuri vechi, datate în secolul al III-lea înainte de Hristos. Printre descoperiri se numără trei cununi funerare din bronz aurit, ce imită frunzele de mirt și iedera, precum și două sarcofage sculptate și pictate din calcar și marmură. Aceste artefacte provin dintr-o movilă funerară, cea mai mare din sudul Dobrogei, având 12 metri în înălțime și 70 metri în diametru, vizibilă chiar de pe mare.
Potrivit informațiilor citate de sursa menționată, aceste bunuri arheologice au fost descoperite într-un cavou bine păstrat, parte a unui monument funerar al unei familii influente de greci din Callatis. Cavoul, initial jefuit, a fost reparat și reorganizat, fiind o capodoperă construită cu mare atenție pentru detalii. Oasele umane descoperite aparțin cel puțin a doi indivizi, unul de 16-18 ani și altul de 8-11 ani, și, conform unor artefacte, cel puțin unul dintre indivizi era de sex feminin.
Procesul de cercetare, început în 2017 cu proiectul Kalla, a fost unul complex, implicând tehnici moderne de investigare non-invazivă. Descoperirile din situl "Necropola tumulară a orașului antic Callatis" reprezintă o premieră pentru cercetarea din România, fiind prima excavare sistematică a unui tumul cu cavou, explică instituțiile implicate.
Surse din cadrul muzeului notează că aceste artefacte valoroase vor fi supuse proceselor de conservare și studiu în laboratoarele Muzeului Național, fiind pregătite pentru expoziții și cercetări ulterioare. În plus, documentarea the elementelor arhitecturale se face cu tehnologii moderne precum fotogrammetria și senzori LiDAR, asigurate de companii specializate, pentru a crea modele virtuale de reconstrucție.
Evenimentul public în care vor fi prezentate concluziile preliminare ale cercetărilor va avea loc în perioada 12-14 septembrie 2025, în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, la Muzeul Național de Istorie a României, anunță sursa citată. Întregul proiect afirmă interesul continuu pentru patrimoniul cultural și istoria regiunii, reflectând patrimoniul unei epoci faste, plină de strălucire și complexitate.
Începutul sezonului 2025 al competițiilor de Kureș a fost marcat pe 1 mai, în Valu lui Traian, cu participarea unor sute de localnici, inclusiv a președintelui Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi. Câștigătorii evenimentelor din mai au fost recompensați cu berbeci și premii în bani.
Un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național a avut ca obiectiv sprijinirea incluziunii sociale prin implicarea activă a tinerilor din Hârșova în cultura locală. Timp de 20 de zile, participanții s-au întâlnit zilnic la Casa de Cultură Carsium pentru a lucra pe tema teatrului și a crea scenete inspirate din realitățile lor.
Pe 28 octombrie 1940, premierul grec Ioannis Metaxas a respins ultimatumul Italiei cu un răsunător „ΟΧΙ” („Nu”), blocând astfel trecerea trupelor italiene prin teritoriul Greciei. Gestul a devenit un simbol puternic al demnității și curajului poporului grec în fața agresiunii.
MINA Constanța anunță finalizarea celei de-a doua campanii de cercetare arheologică sistematică a sitului Sucidava Moesica, coordonată de cercetătorul dr. Sorin Marcel Colesniuc.
