Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Nutriționistul Mihaela Bilic a atras recent atenția asupra cantității recomandate de struguri care pot fi consumate fără riscuri pentru sănătate. Ea recunoaște că strugurii reprezintă o slăbiciune personală, dar subliniază că aceștia conțin de două ori mai multe calorii decât cireșele și pot contribui la acumularea de grăsime abdominală.
Într-o postare pe Facebook, Mihaela Bilic a explicat că, deși strugurii aduc beneficii datorită magneziului, acizilor grași din sâmburi și proprietăților detoxifiante, fructele nu trebuie considerate aliment de bază. „Fructele fac grăsime pe abdomen!”, spune medicul, iar ea acceptă „prețul” pentru plăcerea de a le consuma în sezonul lor limitat.
Potrivit Mihaelei Bilic, un consum moderat de struguri ar trebui să se limiteze la 150 de grame pe zi, echivalentul unui ciorchine mic cât o palmă. Aceasta este doza ideală pentru a evita acumularea de grăsime pe burtă, deoarece strugurii sunt printre cele mai dulci fructe. ziarulamprenta.ro citează că „strugurii sunt campioni la capitolul dulceață, cu 15g zaharuri la 100g, din care 8-10g e fructoză.”
Nutriționistul concluzionează că, deși fructele sunt gustoase și sănătoase, trebuie consumate cu măsură, mai ales în sezonul de toamnă. Să ne bucurăm de strugurii parfumati și dulci, dar să fim atenți la echilibrul alimentar pentru a evita surplusul caloric. „Viața are alt gust cu Hamburg, căpșunică și ceasla!”, încheie Mihaela Bilic.
Ministrul sănătății, Rogobete, a punctat că actualul sistem sanitar este subfinanțat și afectat de un model birocratic rigid, incapabil să suporte creșterea costurilor medicale. „Sănătatea are nevoie de bani noi, iar aceștia nu pot veni doar din interiorul sistemului”, a subliniat ministrul.
Fondatoarea agenției „Deci se poate”, Laura Ivăncioiu, subliniază importanța informării corecte despre cancerul mamar. Ea afirmă că, deși campaniile de educare sunt numeroase, multe femei încă sunt influențate de mituri care pot afecta prevenția și diagnosticarea precoce.
CNAS lucrează la o platformă informatică modernă care să înlocuiască actuala Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), folosită pentru confirmarea prestării serviciilor medicale. Proiectul este finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și promite funcționalități superioare și o arhitectură inovatoare.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, echipa de ortopedie a efectuat cu succes primele șapte intervenții de protezare de șold folosind sistemul robotic ROSA. Pacienții, cu vârste între 50 și 75 de ani, au început să facă primii pași chiar în prima zi după operație, recuperarea fiind foarte rapidă.
