Deficitul bugetar a crescut aproape de două ori în primele luni ale anului, la 1,67% din PIB
Inapoi

Deficitul bugetar a crescut aproape de două ori în primele luni ale anului, la 1,67% din PIB

Postat pe 30 Mar 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 12 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Image Description
Nationale
Deficitul bugetar a urcat la 28,99 miliarde de lei după primele două luni ale acestui an, reprezentând 1,67% din PIB, în creştere de 1,7 ori comparativ cu un sold negativ de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB, raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate marţi de Ministerul Finanţelor, informează Agerpres. În condiţiile în care, după prima lună din acest an, deficitul bugetar a fost 7,89 miliarde lei, respectiv 0,45% din PIB, înseamnă că, în februarie, deficitul bugetar a urcat de aproape trei ori. „Execuţia bugetului general consolidat în primele două luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB, faţă de deficitul de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB aferent celor două luni ale anului 2023”, precizează sursa citată. Veniturile totale au însumat 86,67 miliarde de lei în primele două luni ale anului 2024, în creştere cu 17,2% (an/an), iar dinamica acestora a fost susţinută cu precădere de evoluţia încasărilor din contribuţii de asigurări, TVA, fonduri europene, impozit pe salarii şi accize. Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 115,66 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 27,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu un punct procentual faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 5,7% din PIB la 6,7% din PIB. Pe partea de venituri, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 7,74 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 8,1% de la an la an. Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 23,6%, peste evoluţia fondului de salarii din economie (17,9% ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023 ), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023 ), precum şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), explică Ministerul Finanţelor. Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (56,2% ) şi aferente declaraţiei unice (30,6%). Pe de altă parte, încasările din impozitul pe dividende au consemnat o contracţie de 44,9%, pe fondul unui efect de bază ridicat (creşterea semnificativă a dividendelor din ianuarie 2023 distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 30,23 miliarde de lei, în creştere cu 25,4% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie. Evoluţia acestor încasări a fost influenţată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator (O.U.G. nr. 93/2023 şi Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată (H.G. nr. 900/2023) şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară (O.U.G. nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform O.U.G. nr. 4/2023). Încasările nete din TVA s-au cifrat la 20,34 miliarde de lei, în creştere cu 16,5% în ritm anual. De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 6,5% faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (4,43 miliarde de lei în ianuarie-februarie 2024, comparativ cu 4,16 miliarde de lei în primele două luni din 2023). Veniturile din accize au însumat 6,26 miliarde de lei, consemnând o creştere de 17,6% (an/an), susţinută de evoluţia încasărilor din accizele pentru produsele din tutun (+28,1% an/an). Totodată, dinamica încasărilor din accizele pentru produsele energetice a revenit în teritoriul pozitiv în februarie (+3% în primele două luni 2024 an/an), pe fondul majorării accizei la combustibili, concomitent cu o uşoară redresare a dinamicii anuale a consumului de carburanţi. În context, Ministerul Finanţelor a arătat că evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile. Veniturile nefiscale au însumat 6,62 miliarde de lei, înregistrând o contracţie de 6% (an/an), în ameliorare faţă de luna anterioară, explicată în principal de evoluţia încasărilor din redevenţe petroliere. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 8,22 miliarde de lei, în creştere cu 46,4% (an/an). În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, cele de personal au însumat 24,19 miliarde de lei, în creştere cu 19,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 14,39 miliarde de lei, în creştere cu 25,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 6,66 miliarde de lei, cu 610 milioane de lei mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 38,74 miliarde de lei, în creştere cu 11,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Potrivit ministerului de resort, evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8%, a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, pe cele două luni ale anului 2024 acestea fiind în sumă de 1,42 miliarde de lei. Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 2,61 miliarde de lei, această sumă reprezentând, în principal, subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (878,8 milioane de lei), care reprezintă 33,66% din total subvenţii. Alte cheltuieli au fost de 1,97 miliarde de lei, reprezentând, în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile. Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 9,09 miliarde de lei, cu 43,89% mai mari comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 17,1 miliarde de lei, fiind de peste două ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 8,07 miliarde de lei. Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit în scădere la 5% din PIB, de la 5,68% din PIB în 2023.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din constanta

-
-

06:18

Dosarul DNA care a cutremurat Portul Agigea rămâne pe masa judecătoarei Niţeanu. Cererea de recuzare, respinsă. Ce se va întâmpla mai departe

Mai menținăm că tot în referire cu acest dosar, DNA a încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu 14 inculpați, dintre care șase cu inspectori vamali, pentru infracțiuni de luare de mită, și alți opt comisionari vamali și intermediari, pentru dare de mită. MINUTĂ Solutia pe scurt: În baza art. 68 alin. (2), (5) din Codul de procedură penală, raportat la art. 64 alin. (1) lit. f din Codul de
Image Description

05:23

MOTIVARE Șase ani cu executare pentru un fost călugăr din Tulcea. Doar o minune a făcut să nu provoace o tragedie

De menționat că prin decizia de condamnare, Curtea de Apel Constanța a decis obligarea inculpatului să urmeze tratament medical psihiatric de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la însănătoșire sau până la obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol. Potrivit datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, în motivarea deciziei, judecătorii de la Curtea de Apel Constanța reține, printre altele, pericolul social al infracţiunii, împrejurările comiterii
Image Description

05:23

Judecătorii lasă fără un nivel un bloc din Mamaia Nord, cu 11 etaje și duplexuri. Vezi aici minuta

Judecătorii de la Secția de Contencios administrativ și fiscal a instanței au respins recursurile declarate de Primarul Orașului Năvodari, dar și de compania privată ZF Rentap SRL, dezvoltatorul imobiliar din Mamaia Nord, împotriva hotărârii luate în primă instanță de Tribunalul Constanța de anulare a autorizației și a certificatului de urbanism. Amintim, în motivarea deciziei de anulare a documentelor de supraetajare a imobilului, judecătorii de la Tribunal arătaseră, printre altele, că
Image Description

05:20

Compania I&C Development SRL, care voia să ridice un zgârie-nori cu 500 de locuri de parcare la Poarta 2, dă în judecată Consiliul Local Constanța

Acțiunea societății private vizează suspendarea unui act administrativ și vine după ce, luna trecută, compania a chemat în judecată Consiliul Local pentru anularea PUZ Peninsula, adoptat în 2003. În acest caz, nu este exclus ca noul demers la companiei, care solicită suspendarea executării unui act administrativ, să aibă legătură tot cu PUZ Peninsula, iar societatea privată care voia să construiască imobilul cu 35 de etaje de la Poarta 2 să
Image Description

22:54

Un avion, care trebuia să aterizeze la București, redirecționat pe aeroportul din Mihail Kogălniceanu din cauza furtunii puternice

Una dintre aeronave a aterizat, în urmă cu puțin timp, pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu însă pasagerii nu au debarcat. Se așteaptă condiții mai bune de zbor astfel încât aeronava să plece spre București. Este vorba despre o aeronavă Wizz Air care venea de la Heraklion (Creta). Locuitorii din Capitală au fost avertizați, în această seară, printr-un mesaj Ro-Alert că urmează o o vijelie cu rafale care pot ajunge și
Image Description

Recente din Romania

-
-

06:19

- Botosani - Un fost primar din Botoșani este acuzat că a cheltuit ilegal peste 600.000 de lei. I se cere să plătească prejudiciul

Un fost primar din Botoșani este acuzat că a cheltuit ilegal peste 600.000 de lei, iar acum i se cere să plătească prejudiciul. Este vorba de fostul primar al comunei Vorona, Aurel Ștefan, care ar fi făcut plăți nelegale către o firmă de construcții din județ. Primăria comunei Vorona a deschis o acțiune în instanță împotriva fostului primar Aurel Ștefan prin care cere judecătorilor să-l oblige pe acesta să plătească
Image Description

06:18

- Constanta - Dosarul DNA care a cutremurat Portul Agigea rămâne pe masa judecătoarei Niţeanu. Cererea de recuzare, respinsă. Ce se va întâmpla mai departe

Mai menținăm că tot în referire cu acest dosar, DNA a încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu 14 inculpați, dintre care șase cu inspectori vamali, pentru infracțiuni de luare de mită, și alți opt comisionari vamali și intermediari, pentru dare de mită. MINUTĂ Solutia pe scurt: În baza art. 68 alin. (2), (5) din Codul de procedură penală, raportat la art. 64 alin. (1) lit. f din Codul de
Image Description

06:03

- Bistrita - Care sunt comunele din județ care nu vor mai avea dreptul să aibă viceprimari

Ministrul propus la Dezvoltare, Cseke Attila, a declarat luni, după audierile din comisii, că membrii Coaliței vor propune desfiinţarea funcţiei de viceprimar la unităţile administrativ-teritoriale sub 1.500 de locuitori. ”La autorităţi mai mici, o să propunem desfinţarea funcţiei de viceprimar la UAT-urile sub 1.500 de locuitori”, a spus ministrul propus. În județul Bistrița-Năsăud sunt mai multe comune care au sub 1500 de locuitori conform recensământului din 2021: Ministrul propus la
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
constanta WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Cristina Preda

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul constanta
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete