Critici vehemente la adresa propunerii de eliminare a istoriei din Bacalaureat

Decizia de a exclude materia istorie din Bacalaureatul din 2030 pentru profilurile filologie și vocațional a stârnit reacții puternice din partea mediului universitar. Facultatea de Istorie a Universității din București a trimis un memoriu oficial Ministerului Educației și Parlamentului României, exprimându-și dezacordul față de modificările propuse, ce ar afecta elevii care încep clasa a IX-a în toamna lui 2026, conform informațiilor prezentate de News.ro.

👉 Argumentele facultății privind rolul materiei de istorie

Propunerea vizează eliminarea istoriei ca disciplină obligatorie pentru liceenii de la profilul umanist, ceea ce a fost considerat de către reprezentanții facultății ca fiind „de neînțeles”. Aceștia subliniază faptul că istoria este esențială pentru înțelegerea contextului social și cultural, iar privarea elevilor de evaluarea cunoștințelor istorice îi poate lăsa vulnerabili la „fake news” și manipulări sociale.

Conform memoriului, istoria nu este doar o materie care necesită memorarea datelor, ci un instrument crucial pentru dezvoltarea spiritului critic și a cetățeniei. „O «Românie Educată» nu poate fi construită prin restrângerea cunoașterii propriului trecut”, se menționează în documentul semnat de comunitatea academică a Facultății de Istorie.

👉 Reacții și consecințe ale modificărilor propuse

Decanul Facultății de Istorie, Matei Gheboianu, a comentat despre impactul negativ al acestei modificări, susținând că formarea unui tânăr informat, bine pregătit pentru societatea democratică, depinde de o educație solidă în istorie. „Istoria nu e doar despre trecut, ci despre fenomenele curente, care ne ajută să înțelegem prezentul”, a afirmat el. Gheboianu a subliniat că plecarea istoriei din rândul probelor obligatorii ar avea efecte pe termen lung asupra percepției tinerilor față de democrație și valorile societății.

Criticile referitoare la măsura de eliminare a istoriei din Bacalaureat vin în contextul unor rescrieri repetate ale politicilor educaționale, care deja au creat neclarități cu privire la disciplina istorică. În acest sens, Daniela Popescu, lector universitar, atrage atenția asupra pericolelor mințirii istorice și a nostalgiei față de regimuri totalitare, un fenomen observat în rândul tinerilor influențați de mediul online.