Concret, Rompetrol Rafinare, cel mai important operator economic din Constanța, care operează rafinăriile Petromidia, Vega și singura divizie de petrochimie din țară, ocupă locul 3 în acest clasament cu șapte miliarde lei plătite în 2024, valoare care însumează impozitul pe profit, dividende, contribuții sociale pentru angajați și accizele plătite de către consumatori și integrate în prețul final și contribuțiile specifice fiecărui sector în parte. Rompetrol Rafinare este precedat, potrivit analizei lui Iancu Guda, doar de OMV Petrom SA cu un total de 15,05 miliarde lei achitate în 2024 (12 miliarde lei – taxe plătite în 2024, la care se adaugă și contribuțiile specifice sectorului de circa trei mld lei și dividende distribuite către stat de circa un miliard de lei) și de grupul British American Tobacco cu o contribuție de 11,47 (singura companie din top 10 contribuabili care generează venituri în creștere la bugetul public în 2024 comparativ cu anul precedent). Aceste trei companii sunt cei mai mari contribuabili la bugetul public pentru al doilea an consecutiv și au fost în top 10 contribuabili în România în fiecare an din ultimul deceniu, reflectând rolul sistemic pe care îl au în economie și buget, evidențiind, totodată, și industriile care sprijină cel mai mult funcționarea statului român. Aceeași analiză arată că în 2024, cheltuielile statului au depășit veniturile cu aproape 30%, iar consolidarea fiscală rămâne principala provocare macroeconomică. În primele șapte luni din 2025, deficitul bugetar a crescut cu 5 miliarde lei, ajungând la 76 miliarde lei, comparativ cu 71 miliarde lei în aceeași perioadă din 2024. Această evoluție alimentează creșterea datoriei publice și presiunea pentru noi taxe, cu impact asupra mediului de afaceri și populației. Pe plan comercial, România este singura țară din UE unde exporturile acoperă mai puțin de 90% din importuri. Acest dezechilibru contribuie la inflație, dobânzi mai mari și pierderi de valoare adăugată internă, afectând competitivitatea și capacitatea de a susține creșteri salariale fără efecte inflaționiste. Analiza contribuției fiscale pentru 2024 include TVA (calculată aplicând cota de 19% la diferența dintre cifra de afaceri netă și cheltuielile cu mărfuri, materii prime și servicii externe), impozitul pe profit și/sau cifra de afaceri (determinat ca diferență între profitul brut și cel net, reflectând deducerile și cheltuielile neimpozabile), impozitul pe venit și contribuțiile sociale, dar și accizele, distribuite pe industrii în funcție de cota de piață și reglementările specifice (alcool, tutun, combustibili, jocuri de noroc, etc.). Analiza arată că 78% din veniturile publice colectate în 2024 provin din primele 10 industrii, restul de 22% fiind generate de celelalte 13 sectoare. Aproape jumătate din resursele bugetare sunt asigurate de companiile din: comerț cu ridicata și distribuție (16%), retail (12%), construcții (11%), industria de mașini și echipamente (7%) și producția și furnizarea de energie (7%). În funcție de codul CAEN, primele 10 activități generează aproape 45% din veniturile bugetare. Cea mai mare pondere revine comerțului cu ridicata al produselor din tutun (8,9%), urmat de retailul carburanților (8,6%). Contribuțiile ridicate ale acestor două sectoare se explică în special prin accize. Astfel, cele 1.064 firme cu venituri de peste 50 milioane euro au generat 45% din cifra de afaceri totală, 33% din profitul net și 42% din impozitul pe profit (15 mld lei din totalul de 36,92 mld lei). Potrivit analistului economic, creșterea impozitului pe profit în rândul acestor companii a fost modestă, de doar 0,34 mld lei, reflectând scăderea profitabilității și aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Sursă foto: Rompetrol / Facebook Iancu Guda