Update 2 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Teatrul pentru Copii și Tineret Căluțul de mare va găzdui, marți 16 și joi 18 decembrie 2025, spectacolul „O, ce veste minunată”, începând cu ora 10.00. Textul este scris de Sergiu Bucur, regia artistică îi aparține lui Gheorghe Balint, iar muzica este semnată de Alexandru Neș.
Duminică, 21 decembrie, sunt programate două reprezentații, la orele 10.30 și 12.00, ale aceleiași piese adresate copiilor mai mari de 3 ani. Distribuția include actori precum Daniela Vlad, Rovena Paraschivoi și Ion Ciolan, iar vocea pruncului Iisus este dată de Ianis Gherghilescu.
Scenografia este realizată de Eugenia Tărășescu-Jianu, iar sculptura păpușilor poartă semnătura lui Viorel Ungureanu. Asistența pentru regia artistică este oferită de Lică Gherghilescu. Spectacolul oferă astfel o experiență completă pentru cei mici, punctată de atenția acordată detaliilor vizuale și sonore.
Conform ziarulamprenta.ro, producția reprezintă o opțiune îndrăgită pentru familiile care doresc să petreacă timp de calitate cu copiii în perioada sărbătorilor de iarnă. Evenimentul se alătură altor manifestări culturale locale, cum este și expoziția PostArt de la Muzeul de Artă Constanța, menționată în același calendar cultural.
La Muzeul de Artă Constanța a fost organizată o expoziție cu cărți poștale și timbre realizate manual de 20 de copii cu vârste între 4 și 14 ani. Lucrările, toate pe tema „Iarna”, reflectă diversitatea tehnicilor experimentate în cadrul atelierelor.
Un nou volum aduce în prim-plan patrimoniul cultural imaterial al României, concentrându-se pe gastronomia tradițională a Dobrogei. Aceasta reflectă o conviețuire îndelungată între diverse comunități etnice și o bogată diversitate culturală.
Vizita delegației în România a început joi, 11 decembrie, cu întâlniri importante între oaspeți și oficiali români. Printre aceștia s-au numărat ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, secretarul de stat pentru Culte, Ciprian Olinici, și deputații Silvia Claudia Mihalcea și Alexandru Mihai Ghigiu.
Monumentul studiat are o cameră funerară de 6,15 × 3,90 m și o înălțime de 2,90 m, cu un dromos accesibil prin trepte din calcar. Pereții de piatră și mortar, specifici epocii romane târzii, indică o boltă prăbușită, iar inventarul descoperit sugerează o datăre între secolele IV și VI d.Hr.
