Această zi este legată de prăznuirea celor 40 de Mucenici din Sevastia, soldați creștini din Capadocia, aflați în slujba împăratului roman Licinius. Aceștia au fost martirizați în anul 320, după ce au mărturisit că sunt creștini, fiind supuși la multe chinuri. Ei au fost ținuți în temniță timp de 8 zile, de aici și forma mucenicilor, apoi bătuți cu pietre și aruncați în apa înghețată a unui lac de la marginea orașului Sevastia. Pe mal, persecutorii pregătiseră băi calde, pentru cei care declarau că renunță la creștinism. Se spune că unul dintre cei 40 de Mucenici a ieșit din apă și a declarat că renunță la creștinism, însă a murit imediat după ce a intrat în baia caldă. Atunci, unul dintre gardieni, pe nume Aglaius, a văzut o lumină puternică și strălucitoare. El a intrat apoi în apa rece a lacului, iar numărul mucenicilor a rămas, astfel, patruzeci. Sfinții 40 de mucenici din Sevastia Ziua de 9 martie, când Biserica Ortodoxă sărbătorește pe cei 40 de Mucenici uciși în Sevastia, are pentru spiritualitatea populară o conotație aparte. În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat, momentul fiind marcat de respectarea unor interdicții sau de oficierea unor practici cu caracter simbolic. În unele sate era obiceiul că în această zi toate plugurile din sat să fie adunate pe islazul sătesc unde, în fața mulțimii adunate, era chemat preotul care făcea o slujba de sfințire a apei și de stropire a fiecărui plug în parte, după care plugarii se îndreptau către ogorul propriu pentru marcarea brazdei de început, scrie crestinortodox.ro. În tradiția populară se consideră că în ziua de 9 martie sfinții mucenici se adună pentru a participa la un sobor de dezghețare a pământului și de slobozire a căldurii, ei bătând, în acest scop, cu ciomegele în pământul înghețat. Ziua mucenicilor era și un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va plouă și de Paști, iar dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor. Totodată, dacă îngheață în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă. Obiceiurile și practicile descrise mai sus puteau fi întâlnite în satele Bucovinei până în preajma celui de-al doilea război mondial. Odată cu instalarea comunismului, ele au dispărut din obișnuința sătenilor, în special după ce aratul a început să fie executat cu tractorul pe pământul devenit proprietate colectivă. În ziua de azi, dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie, 40 de figurine din aluat, numite „sfințisori” sau „mucenici”, reminiscențe ale idolilor neolitici ai fertilității. „Sfințisorii” sunt făcuți din aluat dospit și au formă antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Tot în ziua de Mucenici, tradiția populară spune că bărbații trebuie să se consume 40 sau 44 de pahare cu vin. Proaspăt scoși din cuptor, ei se ung cu miere de albine și se presară cu nuca măcinată, după care se împart, pentru sufletul morților, mai ales copiilor din vecini. În Dobrogea și în Muntenia, mucenicii se fierb într-o supă dulce aromată cu scorțișoară. În ziua de Mucenici se fac praznice și se împart alimente, în memoria persoanelor decedate, iar pe lângă clasicii Mucenici, se obișnuiește să se împartă și fasole, nuci, poame și alune. Pentru spor în casă, de Mucenici, nu se dau bani cu împrumut. Cine nu respectă sărbătoarea, se spune că va fi bolnav pentru 40 de zile, numărul mucenicilor sărbătoriți. În ziua de Sfinții 40 de Mucenici nu trebuie să faci treburi în casă. Nu se spală haine și nici nu se face curățenie. Nu este bine să te cerți cu nimeni, deoarece se spune că certurile din această perioadă pot fi responsabile de toate necazurile de peste an. Sursă foto: lauralaurentiu.ro