Reorganizarea administrativ-teritorială în România: dezbateri și propuneri
Subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a României a fost în centrul atenției în ultimele luni, mai ales cu privire la alegerile programate pentru anul 2024. De-a lungul timpului, au fost propuse numeroase proiecte legislative, dar niciunul nu a fost aprobat în Parlament, principalele obiecții venind din partea UDMR, care se opune ca județele din așa-numitul Ținut Secuiesc (Mureș, Harghita, Covasna) să fie reorganizate în alte regiuni.
Recent, USR a depus, în octombrie 2024, un pachet legislativ ce vizează reforma administrativ-teritorială a României. Măsurile incluse în propunere se axează pe reducerea numărului de județe și localități, precum și pe reorganizarea Bucureștiului, în scopul creării unui stat mai eficient, care economisește resursele publice. Se estimează că 90% dintre localitățile din România sunt falimentare din cauza dimensiunii lor reduse.
PSD a anunțat și el inițiativa de reorganizare administrativă, iar președintele partidului, Marcel Ciolacu, a declarat că va fi redactat un proiect de lege în această sesiune parlamentară. Acest proiect va fi elaborat de o comisie internă formată din lideri ai PSD, primari și reprezentanți ai autorităților locale, urmând a fi negociat în coaliția guvernamentală și apoi prezentat Parlamentului.
Propunerile vizează, printre altele, comasarea localităților cu populații sub 3000-4000 de locuitori. La nivelul județului Constanța, din cele 59 de comune, 42 au sub 4000 de locuitori. Primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, a susținut că reorganizarea este necesară pentru a întări unitățile administrativ-teritoriale, menționând că bugetele mici fac dificilă accesarea fondurilor europene.
Principalelor idei proferite de primarii din județul Constanța s-au adăugat și perspectivele altor aleși, precum primarul comunei Grădina, Gabriela Iacobici, care a avertizat asupra necesității de a considera specificul fiecărei comune în timpul procesului de reorganizare.
Primarii de comune mici au diverse opinii cu privire la reforma administrației. În timp ce unii văd reorganizarea ca pe o oportunitate de dezvoltare, alții sunt îngrijorați că măsuri precum digitalizarea nu vor fi eficiente pentru o populație mai în vârstă, care nu deține competențe digitale avansate.
În final, întâlnirile din februarie 2025, în cadrul Adunării generale a Asociației Comunelor din România (AcoR), sunt programate pentru a discuta despre aceste reforme. Subiectul continuă să fie dezbătut intens în rândul liderilor locali, iar opiniile sunt împărțite, reflectând diversitatea situațiilor și nevoilor comunităților.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
