Românii marchează solstițiul de iarnă cu tradiții și superstiții vechi

Fenomenul solstițiului de iarnă va avea loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03, ora României, arată astronomii. Conform %source%, de la această dată durata zilei începe să crească treptat până la solstițiul de vară din 21 iunie 2026, iar în folclorul românesc momentul este încărcat de simboluri și obiceiuri care marchează reînnoirea energiei în familie și gospodărie.

👉 Semnificația și evoluția zilelor după solstițiu

Potrivit specialiștilor, cuvântul „solstițiu” provine din latină, din termenii „sol” (soare) și „sitium”, derivat din „stiti” care înseamnă „a se opri”, simbolizând astfel momentul în care soarele pare nemișcat pe cer. De la acest moment, zilele încep să se lungescă și nopțile să se scurteze treptat, fapt care va dura până la solstițiul de vară în iunie 2026.

Observarea acestui fenomen astronomic oferă o explicație științifică pentru schimbările de lumină naturală, dar solstițiul are și o mare încărcătură culturală în tradiția românească, reprezentând o etapă importantă în ciclul naturii și al vieții umane.

👉 Obiceiuri populare și superstiții legate de solstițiu

În tradiția populară, solstițiul de iarnă simbolizează reînnoirea energiei în casă și familie. În unele regiuni, oamenii practică ritualuri precum aprinderea focurilor sacre, curățarea gospodăriei și pregătirea alimentelor speciale cu scopul de a alunga spiritele rele și a atrage noroc în noul an. De asemenea, este obișnuit ca românii să dea de pomană celor nevoiași pentru sufletele celor adormiți.

Tradiția orală spune că în nopțile solstițiului feriga înflorește miraculos, iar cei care reușesc să vadă această floare vor avea noroc în dragoste și spor în casă. Se mai crede că nu este bine să petreci cea mai lungă noapte a anului singur, deoarece vei rămâne singur până la următorul solstițiu. Totodată, mersul singur pe stradă noaptea în această zi este considerat periculos din cauza spiritelor rele, precizează %source%.