Respinsă excepția nelegalității constituirii instanței de către Tribunalul București
Respinsă excepția nelegalității constituirii instanței de către Tribunalul București
Tribunalul București a decis să respingă excepția nelegalității constituirii și compunerii instanței, invocată de contestatoarea Coalitia pentru Apărarea Statului de Drept, considerând-o neîntemeiată. Instanța a admis cererea de intervenție accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, însă a respins restul cererilor de intervenție accesorie, calificându-le ca inadmisibile.
Tribunalul a confirmat asemenea probele prezentate de părți, respingând în același timp restul probelor cerute de contestatori, considerându-le neconcludente. De asemenea, instanța a acceptat excepția de inadmisibilitate invocată de Serviciul Român de Informații în legătură cu nelegalitatea unor documente desecretizate, dar a respins aceleași obiecții formulate de Coalitia pentru Apărarea Statului de Drept.
Sentința a continuat cu multiple respingeri ale excepțiilor de nulitate propuse de contestatoare, iar Tribunalul a confirmat excepția de inadmisibilitate invocată de Direcția Generală de Protecție Internă privind documentul declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Toate aceste decizii au fost considerate inadmisibile de către instanță.
Între timp, excepțiile de inadmisibilitate invocate de Autoritatea Electorală Permanentă și Guvernul României au fost respinse ca neîntemeiate. La rândul lor, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații au reușit să obțină admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.
În final, Tribunalul a respins cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, considerându-le neîntemeiate. De asemenea, părțile au fost informate că pot face recurs în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii, care a avut loc pe 31 decembrie 2024, prin intermediul grefei instanței.
Observații: Conform Legii 190 din 2018, activitatea jurnalistică este exonerată de unele prevederi ale Regulamentului GDPR dacă există un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal. Informațiile prezentate sunt de interes public și au fost obținute din surse publice deschise.
