Legătura dintre intestin și creier poate oferi o nouă modalitate de a combate declinul cognitiv
Corpul uman este adesea descris ca având „două” creiere – cel mare din craniu și o versiune mică în intestin. Legătura dintre cele două este cunoscută sub numele de conexiunea intestin-creier, iar în ultimii ani, această stradă bidirecțională a devenit o direcție promițătoare pentru a încetini declinul cognitiv care apare adesea pe măsură ce îmbătrânim, potrivit sciencealert.com.
👉 Revizuirea studiilor sugerează beneficiile modulației microbiomului intestinal
O revizuire recentă a 15 studii umane, publicate între 2012 și 2025, a evidențiat unele dintre cele mai solide teste de până acum pe acest subiect. Chiar dacă rezultatele sunt preliminare, sugerează că reechilibrarea microbilor intestinali ar putea preveni sau atenua declinul cognitiv la adulții în vârstă. Revizuirea trialurilor clinice include 4.275 de participanți cu vârsta de peste 45 de ani din Europa, Asia, America de Nord și Orientul Mijlociu, care au fost diagnosticați cu demență, deficiențe cognitive sau condiții care cresc riscul de declin cognitiv.
Unii dintre acești participanți au beneficiat de intervenții asupra microbiomului intestinal, fie prin strategii dietetice indirecte, precum dieta mediteraneană, dieta ketogenică sau suplimentele cu omega-3, fie prin intervenții mai directe, cum ar fi probioticele, prebioticele sau transplanturile de materie fecală. Grupurile de comparație au primit un placebo, îngrijire standard sau intervenții nutriționale alternative.
👉 Intervențiile asupra microbiomului ameliorează funcția cognitivă
În general, cei care au primit o intervenție de modulație a intestinului au arătat o diversitate mai mare a microbiomului intestinal. Aceștia au demonstrat, de asemenea, îmbunătățiri mai mari în memorie, funcția executivă și cognitivă generală. Aceasta a fost în special adevărată pentru indivizii cu deficiențe cognitive ușoare sau precoce, dar efectele au fost limitate în cazul bolii Alzheimer avansate. „Intervențiile revizuite par să medieze beneficiile cognitive prin modularea microbiotei intestinale și a metabolicelor sale”, concluzionează autorii reviziei, conduși de cercetători din Italia și Spania.
Deși rezultatele sunt promițătoare, sunt necesare studii controlate randomizate pe termen lung pentru a determina, cu o certitudine mai mare, ce se întâmplă cu fiecare intervenție și de ce. Transplanturile de materie fecală sunt proceduri de vârf, în mare parte experimentale, dar în revizuire au arătat unele dintre cele mai remarcabile rezultate. Într-unul dintre studiile revizuite, cinci pacienți cu Alzheimer care au primit un singur transplant au arătat ulterior o bogăție mai mare a microbilor intestinali în probele de scaun.
Aceste cinci persoane au prezentat, de asemenea, îmbunătățiri la două teste cognitive care evaluează memoria, atenția, limbajul și rezolvarea problemelor. „Comparativ cu intervențiile dietetice sau probiotice, transplantul de materie fecală pare să inducă modificări microbiene mai rapide și mai pronunțate, deși stabilitatea și siguranța pe termen lung rămân incerte”, explică autorii reviziei. Schimbările în alimentație și suplimentele nutriționale, în comparație, vin cu mai puține riscuri și, deși poate dura mai mult până la un efect, ar putea fi totuși utile.
Unele studii recente pe gemeni, de exemplu, au descoperit că anumite prebiotice pe bază de fibre vegetale, care promovează „bacteriile bune” din intestin, pot îmbunătăți funcția cognitivă la adulții în vârstă. Alte studii sugerează că probioticele, care livrează direct „bacterii bune” în intestin, pot ajuta la tulburările de dispoziție sau stres, dar cercetările clinice riguroase rămân limitate.
În revizuirea actuală, mai multe studii randomizate mici au susținut ideea că intervențiile probiotice și alte intervenții „synbiotice” „îmbunătățesc funcția executivă, memoria și fluenta verbală, alături de creșterea diversității microbiene și modificarea căilor neurotransmițătorilor”. Mai mult, adulții în vârstă care urmează o dietă mediteraneană care include ulei de măsline sau nuci mixte au obținut scoruri cognitive semnificativ mai bune comparativ cu grupurile de control cu conținut scăzut de grăsimi.
Motivul pentru care anumite intervenții au îmbunătățit microbiomul intestinal și funcția cerebrală mai mult decât altele depășește domeniul acestei revizuiri, dar autorii au schițat mai multe ipoteze. Se crede că unele compuși produși de microbi intestinali, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt, pot avea efecte antiinflamatorii și neuroprotectoare. Creșterea bacteriilor intestinale benefice poate ajuta, de asemenea, la restabilirea „leacului” în bariera intestinală, care altfel permite microbilor să iasă din intestin, provocând inflamații pe parcurs.
Sau poate microbi intestinali afectează sistemul imunitar sau somnul, două alte domenii strâns legate de demență. Cercetarea este limitată, dar ceea ce devine din ce în ce mai clar este că ritmurile ascunse din intestin pot influența creierul, iar ritmurile din creier pot influența intestinul. Unii oameni de știință susțin acum că această comunicare bidirecțională este atât de puternică încât ar trebui considerată un simț distinct, al șaselea în arsenalul speciei noastre. A cunoaște mai multe despre acest simț ascuns ar deschide ușa nu doar pentru a trata demența, ci o multitudine de alte condiții de sănătate.
Studiul a fost publicat în Nutrition Research.
