România rămâne în urmă față de Finlanda și Polonia în utilizarea dronelor militare

România pierde teren în cursa pentru integrarea dronelor militare, în condițiile în care alte state europene își dezvoltă rapid capacitățile în acest domeniu. Potrivit Digi24, Finlanda și Polonia au făcut pași importanți în pregătirea militarilor pentru folosirea sistemelor fără pilot, pe când România încă nu are o unitate specializată și nici planuri clare de achiziție pe termen scurt.

👉Progresul semnificativ al Poloniei în domeniul dronelor terestre

Polonia a devenit un pionier în utilizarea dronelor terestre în cadrul NATO, folosind deja aceste sisteme în exercițiile militare și pregătind înființarea unui batalion specializat pe tactici cu drone. Aceste aparate de tip Goblin și Gnom au roluri logistice, precum transportarea muniției și a răniților, dar pot fi folosite și în scop ofensiv, fiind dotate cu armament specific, cum ar fi mitraliere și lansatoare de grenade.

În perspectiva anilor următori, armata poloneză intenționează să devină lider în folosirea dronelor în cadrul NATO, o strategie care reflectă importanța tot mai mare a acestor tehnologii în conflictele moderne, precum războiul din Ucraina, unde astfel de drone au avut un impact decisiv.

👉Inițiativa Finlandei pentru instruirea obligatorie a recruților în utilizarea dronelor

Un model notabil este oferit de Finlanda, care a anunțat că toți recruții din armata națională vor urma un curs obligatoriu de pregătire pentru folosirea dronelor. Această măsură urmărește să asigure că fiecare soldat este capabil să opereze aceste tehnologii, sporind astfel eficiența forțelor armate în situații de război sau de securitate.

În contrast cu inițiativele din Finlanda și Polonia, România nu dispune de o unitate specializată în drone și nici nu a comunicat oficial detalii privind numărul de militari instruiți în acest domeniu, iar informațiile obținute de Digi24 indică un număr redus al celor pregătiți pentru operarea dronelor.

👉Achizițiile românești de drone rămân limitate și concentrate pe modele mari

Ministerul Apărării Naționale din România s-a concentrat în principal pe achiziționarea dronelor de dimensiuni mari, cum ar fi modelele Bayraktar produse în Turcia și dronele Watchkeeper X18 achiziționate din Israel. Pentru Bayraktar, România a investit aproximativ 300 de milioane de dolari, iar pentru 21 de drone Watchkeeper suma este de circa 450 de milioane de dolari.

În schimb, dotarea cu drone de tip FPV (first person view), care sunt esențiale pentru susținerea eficientă a trupelor pe teren, este redusă. Acestea ar putea fi procurate prin programul SAFE al Uniunii Europene, însă România încă nu a manifestat inițiativa clară în această privință, situându-se astfel în urma altor țări europene în această tehnologie militară.