Update cu 2 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Un nou proiect cultural are ca scop promovarea filmului documentar în orașele fără cinematograf. Potrivit unor informații citate de ziarulamprenta.ro, regizoarea Anelise Salan coordonează un atelier intensiv de film pentru liceeni în Harsova, oraș din zona dunăreană unde nu există cinematograf.
Acest proiect, aflat la a doua ediție, urmărește să le ofere tinerilor oportunitatea de a învăța cum se face un film documentar, de la idee până la montaj. În perioada iunie-august 2025, 20 de elevi vor participa la ateliere teoretice și practice, sub îndrumarea unor regizori români tineri, deja premiați în festivaluri de profil, precum Andra Tarara și Andrei Tache Codreanu. La final, filmele lor vor fi proiectate în comunitate și prezentate în festivaluri din România.
Proiectul are o componentă educațională și comunitară foarte puternică, menționeaza sursa citată, și încearcă să sensibilizeze autoritățile locale asupra lipsei infrastructurii culturale. Pentru a crește interesul, filmele finale vor fi încărcate pe o platformă online și cele mai bune trei vor primi premii precum o cameră GoPro, un set pentru podcasturi și o excursie la Muzeul Imersiv al Noilor Arte din București.
Participarea unor regizori precum Andra Tarara, câștigătoare a Premiului pentru cel mai bun documentar românesc la Astra Film Sibiu 2021, au fost asigurate pentru a motiva elevii. La finalul atelierului, tinerii vor învăța să observe lumea din jur și să-și spună propria poveste, dezvoltând abilități în filmare, interviu și montaj.
Anelise Salan, care are peste 12 ani experiență în televiziune, explică în interviul acordat Ziarului Amprenta, că proiectul a pornit din dorința de a aduce cultura filmului în orașele fără cinema pentru a crește interesul și implicarea comunităților locale. "Am derulat o prima ediție la Giurgiu, iar apoi am vrut să continuăm în zona dunăreană, la Harsova, pentru a sublinia nevoia de spații de proiectie", afirmă regizoarea.
Pentru tineri, atelierul a fost o experiență valoroasă și motivațională, ei fiind încurajați să exploreze subiecte diverse și abordări complexe, unele chiar metaforice. Masterclass-urile susținute de Ioana Flora și Iulia Rugină au crescut încrederea lor în exprimare și au inspirat creativitate.
Reactiile elevilor au fost extrem de pozitive, aceștia abordând atât teme istorice, personale, cât și sociale, unele dintre acestea fiind surprinzătoare pentru organizatori. "Sunt inspiraționali și demonstrează că, la 25 de ani, poți realiza proiecte valoroase", noteaza sursa citată.
Impactul asupra lor a fost profund, începând să vadă orașul Harsova ca pe un loc plin de povești și de oameni valoroși. Coordonatoarea proiectului speră ca, dacă vor fi găsiți suficiente fonduri, inițiativa să continue în alte localități din zona dunăreană, pentru a aduce cinema și cultură tinerilor din comunități fără astfel de facilități.
Anelise Salan subliniază în continuare că, pentru a schimba situația, nu trebuie aștepte resursele ideale, ci trebuie să începi cu ce ai la îndemână: un telefon, o idee și un prieten. Ea încurajează tinerii să își spună poveștile, pentru că vocea lor contează și poate deveni un motor pentru schimbare, în ciuda lipsei de infrastructură culturală.
Începutul sezonului 2025 al competițiilor de Kureș a fost marcat pe 1 mai, în Valu lui Traian, cu participarea unor sute de localnici, inclusiv a președintelui Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi. Câștigătorii evenimentelor din mai au fost recompensați cu berbeci și premii în bani.
Un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național a avut ca obiectiv sprijinirea incluziunii sociale prin implicarea activă a tinerilor din Hârșova în cultura locală. Timp de 20 de zile, participanții s-au întâlnit zilnic la Casa de Cultură Carsium pentru a lucra pe tema teatrului și a crea scenete inspirate din realitățile lor.
Pe 28 octombrie 1940, premierul grec Ioannis Metaxas a respins ultimatumul Italiei cu un răsunător „ΟΧΙ” („Nu”), blocând astfel trecerea trupelor italiene prin teritoriul Greciei. Gestul a devenit un simbol puternic al demnității și curajului poporului grec în fața agresiunii.
MINA Constanța anunță finalizarea celei de-a doua campanii de cercetare arheologică sistematică a sitului Sucidava Moesica, coordonată de cercetătorul dr. Sorin Marcel Colesniuc.
