Sfântul Ioan Botezatorul, nașterea și rolul său în pregătirea venirii lui Hristos
Sfântul Ioan Botezatorul, nașterea și rolul său în pregătirea venirii lui Hristos
Potrivit creștinortodox, Sfântul Ioan Botezatorul s-a născut în cetatea Orini, din familia preotului Zaharia. Mama sa, Elisabeta, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea lui a avut loc cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus, iar evenimentul a fost vestit de către îngerul Gavriil, care i s-a arătat lui Zaharia în timpul slujbei la templu.
Datorită faptului că nu a crezut în vestea adusă de înger, Zaharia a rămas mut până când i-a fost pus numele fiului său. Pe parcursul vieții, despre Sfântul Ioan Botezatorul nu se cunosc foarte multe detalii, fiind cunoscut faptul că și-a petrecut o perioadă în pustiu, unde a dus o viață aspră de nevoințe, până la momentul în care a fost chemat să înceapă să predice.
Rolul principal al lui Ioan a fost acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos și de a-L descoperi lumii ca fiind Mesia și Fiul lui Dumnezeu. El transmitea mesajul „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”. Cei care se rutau de păcate erau botezați în râul Iordan.
Conform sursei citează, el îi avertiza pe ascultători că, deși botează cu apă pentru pocăință, Mesia va veni și va boteza cu Duh Sfânt, pregătind astfel venirea Mântuitorului.
În folclorul românesc, există credința că Sânzienele sau Drăgaicele sunt personaje mitice nocturne. Acestea, diferit de alte personaje precum ielele sau rusalile, aduc pace, armonie, iubire și bunătate, având efect benefic asupra oamenilor, animalelor și plantelor sau asupra vieții în general. Noaptea Sânzienelor, din 23 spre 24 iunie, este considerată un timp favorabil pentru fertilitatea tuturor formelor de viață de pe pământ.
Potrivit specialistului în folclor Marcel Lutic, citat de ziarulamprenta.ro, Sânzienele ascund trei elemente legate între ele: primul, faptul că zânele, în special cele bune, sunt foarte harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie; al doilea, florile galbene care înfloresc aproape de această dată, având importante caracteristici divinatorii și protectoare, fiind considerate echivalentul vegetal al zânelor; și, în final, sărbătoarea de pe 24 iunie, numită și Drăgaică, în special în sudul României.
Se crede că în noaptea de 23 spre 24 iunie, Sânzienele plutesc în aer sau umblă pe pământ, cântă și dansează în jurul unui foc, aducând fertilitate femeilor căsătorite, înmulțesc animalele și păsările, binecuvântează câmpurile, aduc leac și vindecare pentru bolile și suferințele oamenilor.
Conform sursei, această tradiție este încă foarte vie în cultura populară românească și reprezintă un moment important înCalendarul popular, cu legături adânci în credințele și obiceiurile locale.
