Consiliul Superior al Magistraturii respinge referendumul propus de președintele Nicușor Dan
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Secția pentru Judecători, a criticat vehement propunerea de referendum făcută de președintele României, Nicușor Dan, subliniind că aceasta nu are temei legal în cadrul profesiei de judecător, parte a puterii judecătorești în stat. CSM precizează că nu va accepta ingerințe în activitatea justiției și atrage atenția asupra respectării principiului separației puterilor prevăzut de Constituție, informează surse oficiale.
👉 Poziția oficială a Secției pentru Judecători privind referendumul
Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis un comunicat în care afirmă că deciziile autorităților publice trebuie să respecte principiul separației și echilibrului puterilor în stat, protejat de Constituția României. Referendumul inițiat de președinte „nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător, care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat”.
Consiliul se angajează să-și exercite atribuțiile în mod autonom, fără să tolereze „nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești”. Acest mesaj reafirmă poziția instituției ca garant al independenței justiției, susținând importanța păstrării independenței față de influențe externe.
👉 Importanța respectării statului de drept și a cooperării între instituții
În comunicatul transmis, CSM subliniază că România, în calitate de membră a Uniunii Europene, trebuie să respecte statul de drept, independența justiției și cooperarea loială între instituțiile statului. Acestea sunt fundamentale pentru ordinea constituțională și angajamentele europene asumate.
De asemenea, se insistă că orice disfuncționalități din sistemul judiciar trebuie abordate în condiții de stabilitate și cooperare instituțională, nu în contextul unor tensiuni declanșate de factori emoționali, fie ei spontani sau premeditați. CSM menționează explicit că încrederea publică în instituții necesită un discurs echilibrat, ancorat în valorile constituționale și europene ale României.
