Arest la domiciliu pentru două persoane cercetate pentru furt de opere de artă
Într-un caz recent, procurorii din Constanța au cerut arestarea preventivă a două persoane, un bărbat pe nume I.R. și o femeie pe nume B.R. însă instanța a decis, pe 18 martie 2025, ca bărbatul să fie plasat în arest la domiciliu timp de 30 de zile. Potrivit ziarulamprenta.ro, acesta este investigat pentru furt calificat și introducerea ilegală pe teritoriul României a unor bunuri culturale.
Femeia, care a lucrat ca menajeră pentru victima din Bassano del Grappa, Italia, a fost supusă măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Ea este acuzată de complicitate la furt și alte infracțiuni legate de bunuri culturale exportate ilegal.
Decizia Tribunalului Constanța a fost contestată la Curtea de Apel, care va lua o hotărâre definitivă în următoarele zile. De asemenea, un al treilea suspect a fost separat în acest caz, iar propunerea de arestare preventivă a fost disjunsă într-un nou dosar.
Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat că, pe 6 martie 2025, au fost prinși în flagrant trei cetățeni români care încercau să vândă zece tablouri din secolul XVII, Furate din Italia în anul 2024. Autoritățile italiene au evaluat valoarea acestora la peste 150.000 de euro.
În zilele de 6 și 7 martie, s-au efectuat zece percheziții în Constanța, fiind în curs de investigare. În timpul acestor percheziții, s-au găsit documente care păreau a fi acatiste, menționând un mesaj de vânzare a tablourilor.
Motivarea Tribunalului Constanța a subliniat că există suficiente suspiciuni rezonabile pentru a justifica măsurile preventive, inclusiv îndoieli cu privire la proveniența bunurilor culturale. Judecătorul a argumentat că, deși tablourile se aflau în locuința unei persoane fizice, acest lucru nu diminuiază posibilitatea ca acestea să facă parte din patrimoniul cultural.
Totodată, expertul solicitat de Ministerul Culturii a indicat că valoarea totală a tablourilor, dacă sunt autentice, ar putea atinge câteva sute de mii de euro. În cazul în care se va dovedi că lucrările sunt falsuri, evaluarea ar scădea considerabil.
Judecătorul a remarcat că fapta cercetată a avut loc în august 2024, iar întârzierea în identificarea suspecților a fost influențată de complexitatea cazului. Tribunalul a subliniat că, deși nu există motive legale pentru arestarea preventivă, circumstanțele cazului și gravitatea infracțiunii impun o monitorizare atentă a celor implicați.
În conformitate cu legislația românească, toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail