Legătura dintre Parkinson și bacteriile intestinale sugerează un tratament surprinzător de simplu
Oamenii de știință suspectează de ceva timp că legătura dintre intestin și creier joacă un rol în apariția bolii Parkinson. O cercetare recentă aduce dovezi suplimentare, identificând microbi intestinali probabil implicați și asociindu-i cu o scădere a riboflavinei (vitamina B2) și biotinei (vitamina B7). Această descoperire sugerează un tratament surprinzător de simplu: vitaminele B. „Terapia de suplimentare care vizează riboflavina și biotina are promisiunea de a fi o cale terapeutică potențială pentru ameliorarea simptomelor Parkinson și încetinirea progresiei bolii,” a declarat cercetătorul medical Hiroshi Nishiwaki de la Universitatea Nagoya din Japonia, când studiul a fost publicat în mai 2024, conform sciencealert.com.
👉 Simptomele și impactul bolii Parkinson
Boala neurodegenerativă afectează aproximativ 10 milioane de oameni la nivel global, care, în cel mai bun caz, pot spera la terapii care încetinesc și ameliorează simptomele. Simptomele încep, de obicei, cu constipație și probleme de somn, cu până la 20 de ani înainte de a progresa spre demență și pierderea controlului muscular. Anterior, cercetările au descoperit că persoanele cu boala Parkinson experimentează, de asemenea, modificări în microbiomul lor cu mult înainte de apariția altor semne.
👉 Rezultatele studiului asupra microbiomului intestinal
Analizând probele fecale de la 94 de pacienți cu boala Parkinson și 73 de controale relativ sănătoase din Japonia, Nishiwaki și colegii săi au comparat rezultatele cu date din China, Taiwan, Germania și SUA. Deși grupuri diferite de bacterii au fost implicate în diferitele țări examinate, toate influențau căile care sintetizează vitaminele B în organism. Echipa a constatat că schimbările în comunitățile de bacterii intestinale erau asociate cu o scădere a riboflavinei și biotinei la persoanele cu boala Parkinson.
Cercetătorii au demonstrat apoi că lipsa vitaminelor B era legată de o scădere a acizilor grași cu lanț scurt (SCFA) și a poliaminelor: molecule care ajută la crearea unui strat de mucus sănătos în intestine. „Deficiențele în poliamine și SCFA ar putea conduce la subțierea stratului de mucus intestinal, crescând permeabilitatea intestinală, ambele fiind observate în boala Parkinson,” a explicat Nishiwaki. Aceștia suspectează că stratul protector slăbit expune sistemul nervos intestinal la mai multe toxine pe care acum le întâlnim mai des. Aceste toxine includ substanțe chimice de curățenie, pesticide și erbicide.
Aceste toxine duc la supraproducția de fibrile α-sinucleină – molecule cunoscute că se acumulează în celulele care produc dopamină din partea substantia nigra a creierului nostru – și la creșterea inflamației sistemului nervos, ducând în cele din urmă la simptomele motorii și demența mai debilitante ale bolii Parkinson. Un studiu din 2003 a descoperit că doze mari de riboflavină pot asista în recuperarea unor funcții motorii la pacienți care au eliminat, de asemenea, carnea roșie din dietă. Așadar, este posibil ca doze mari de vitamina B să prevină unele dintre daune, propun Nishiwaki și echipa sa.
👉 Modularea microbiomului și influențele externe
Aceasta sugerează că microbiomurile intestinale sănătoase ar putea, de asemenea, să se dovedească protectoare, iar reducerea poluanților toxici din mediu ar putea ajuta. Cercetătorii descoperă constant noi modalități prin care compoziția bacteriilor intestinale ne afectează sănătatea. Compoziția nu este fixă: variază în funcție de mulți factori, cum ar fi ceea ce mâncăm, vârsta noastră și calitatea somnului. De asemenea, nu răspundem cu toții la aceleași diete în același mod, iar o descoperire recentă ajută la explicarea de ce: microbii intestinali care produc în mod natural mai mult metan sunt, de asemenea, capabili să extragă mai multă energie și calorii din alimentele bogate în fibre.
În 2025, oamenii de știință din China și SUA au descoperit că incapacitatea de a dormi noaptea ar putea fi măcar parțial cauzată de amestecul de microbi din sistemul nostru digestiv. De asemenea, în acest an, cercetătorii au descoperit că unele bacterii din intestinele noastre pot absorbi și stoca substanțe perfluoroalkilice și poli(perfluoroalkilice) (PFAS), adesea numite „chimicale perpetue” datorită cât de mult timp rămân în mediu. „Am descoperit că anumite specii de bacterii intestinale umane au o capacitate remarcabil de mare de a absorbi PFAS din mediu la o gamă de concentrații și de a le stoca în aglomerări în interiorul celulelor,” raportează biologul molecular Kiran Patil de la Universitatea Cambridge. Teoretic, stimularea acestor microbi ar putea ajuta la reducerea efectelor dăunătoare ale PFAS asupra sănătății noastre.
Desigur, în cele mai multe condiții, influența microbiomului intestinal este doar o parte din întreaga poveste. Cu o astfel de lanț complicat de evenimente implicate în boala Parkinson, este probabil ca nu toți pacienții să experimenteze aceleași cauze, astfel încât fiecare individ ar trebui să fie evaluat. „Am putea efectua analize ale microbiotei intestinale la pacienți sau analize ale metaboliților fecali,” a explicat Nishiwaki. „Folosind aceste constatări, am putea identifica indivizi cu deficiențe specifice și administra suplimente orale de riboflavină și biotină celor cu niveluri scăzute, creând astfel un tratament eficient.” Această cercetare a fost publicată în npj Parkinson's Disease. O versiune anterioară a acestui articol a fost publicată în iunie 2024.
