Kelemen Hunor atrage atenția asupra lipsei de direcție a României în politica externă

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat joi, 22 ianuarie, că România nu poate rămâne pasivă față de schimbările globale și a criticat lipsa unei poziții ferme a țării noastre pe plan intern și internațional, potrivit unei postări făcute pe Facebook. Liderul uniunii explică ce măsuri ar trebui să adopte România pentru a-și păstra relevanța într-o lume în continuă transformare și subliniază importanța realpolitik-ului în politica externă a statului român.

👉 România trebuie să adopte o politică externă pragmatică și flexibilă

Kelemen Hunor afirmă că România nu are o poziție clară pe majoritatea subiectelor și că „plutește în derivă pe o mare deschisă și furtunoasă”. Potrivit acestuia, „trebuie să renunţăm la toate iluziile” și să conștientizăm că „ordinea mondială s-a schimbat şi se va schimba în continuare”. Liderul UDMR consideră că recunoașterea dispariției vechii ordini și a rivalităților tot mai intense dintre marile puteri este esențială pentru evitarea unei situații critice în viitor.

În acest context, Hunor subliniază necesitatea unei politici externe construite pe valori fundamentale și pragmatism: „Realpolitikul este astăzi singura cale viabilă.” El insistă că România trebuie să acorde prioritate apartenenței la NATO și UE pentru a-și asigura securitatea națională, evidențiind vulnerabilitatea țării ca stat mic și periferic care este „slabă din punct de vedere economic” și „incapabilă să-şi asigure propria apărare.”

👉 Consolidarea relațiilor regionale și rolul României în Uniunea Europeană

Pe plan regional, Kelemen Hunor subliniază că România este „lipsită de greutate” și nu întreține relații bazate pe încredere cu vecinii săi. Liderul UDMR recomandă construirea unor parteneriate mai solide, menționând că „ar fi nevoie de aliaţi locali şi regionali,” iar relațiile cu Polonia, Finlanda și Turcia necesită o atenție sporită. De asemenea, Hunor explică că implicarea activă în Balcanii de Vest și formarea unui sistem de alianțe în regiune ar conferi României o mai mare influență și libertate de mișcare.

În plus, el consideră că poziția geografică a capitalei, București, drept „punte” între Orientul Mijlociu și Caucaz rămâne subutilizată. Hunor propune ca România să devină un inițiator al reformelor în Uniunea Europeană, acționând în special alături de statele mici și mijlocii, care trebuie să-și apere interesele față de cele ale marilor puteri, ce adesea au prioritate în cadrul UE.

Kelemen Hunor atrage atenția asupra stării actuale a politicii externe românești, pe care o consideră marcată de „incertitudine,” ce derivă din neînțelegerea realităților și lipsa unei viziuni clare. El spune că „rezultatul final este deriva,” o situație ce pune în pericol relevanța și securitatea țării.

În încheiere, liderul UDMR subliniază responsabilitatea pe care o are președintele României de a „ridica nivelul politicii externe” și de a garanta rezultate care să ofere siguranță și să mențină rolul României în cadrul sistemului de alianțe occidentale, astfel încât țara să nu fie pusă pe „meniu” într-un context internațional complex și amenințător.