Die Welt publică acordul de pace pe care Ucraina şi Rusia l-ar fi putut semna în aprilie 2022. Ce i-a cerut Putin lui Zelenski
Inapoi

Die Welt publică acordul de pace pe care Ucraina şi Rusia l-ar fi putut semna în aprilie 2022. Ce i-a cerut Putin lui Zelenski

Postat pe 15 May 2024

Update cu 1 an în urmă

Timp de citire: 14 minute

Articol scris de: Elena Dumitrescu

Image Description
Externe
Negociatori ucraineni şi ruşi au redactat un proiect al unui acord de pace, la puţin timp după invazia Ucrainei de către Rusia, care ar fi putut să pună capăt războiului la câteva săptămâni după ce a început, un document de 17 pagini pe care cotidianul german Die Welt dezvăluie că l-a consultat, un acord care pare ”în continuare avantajos”, scrie Gregor Schwung de la publicaţia germană în cotidianul francez Le Figaro. O soluţie paşnică ar fi putut să fie găsită la câteva săptămâni după invazia rusă a Ucrainei, potrivit acestui proiect de acord negociat de către beligeranţi la 15 aprilie 2022. Die Welt a consultat documentul original, potrivit căruia Kievul şi Moscova s-au pus în mare parte de acord asupra condiţiilor încetării războiului, informează News.ro Doar câteva puncte au rămas în suspans, care urmeau să fie negociate personal de către Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski în cadrul unei întâlniri la un summit - care nu a avut loc niciodată. Imediat după începutul războiului, negociatori ruşi şi ucraineni au început să negocieze împreună sfârşitul ostilităţilor. În timp ce lumea şi ucrainenii se aflau sub şocul invaziei ruse, Moscova încerca să obţină capitularea Kievului la masa negocierilor. La 29 martie, adjunctul ministrului rus al Apărării Aleksandr Fomin anunţa retragerea forţelor ruse din regiunea Kiev, recucerită de armata ucraineană în zilele următoare, scrie La Depeche.fr, care citează Le Figaro. Acest lucru a condus la speranţa amorsării ”primelor negocieri directe, la Istanbul, mediate de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan la sfârşitul lui martie” 2022 şi la redactarea acestui acord de pace. Die Welt prezintă condiţiile propuse de către Moscova Kievului prin acest acord de pace, şi anume ca Ucraina să adopte o neutralitate permanentă, să renunţe la orice alianţă militară, inclusiv la aderarea la NATO, să se demilitarizeze parţial, să-şi reducă Forţele Terestre de la un milion la 85 000 de militari şi să accepte o menţinere a trupelor ruse în Crimeea, anexată în 2014. În schimb, Ucraina ar fi obţinut dreptul la autoapărare. Ziarul ucrainean online Ukrainska Pravda scrie că Ucraina se angaja prin acest tratat la o ”neutralitate permamentă”, renunţând la oricre alianţă militară, inclusiv la aderarea la NATO. Ucraina a acceptat ”să nu primească, producă sau achizţioneze” niciodată armament nuclear, să nu permită ca armament şi trupe străine să intre în ţară şi să nu acorde acces la infrastructura sa militară, inclusiv pe aerodromuri şi în porturi, niciunei ţări. Ea se angaja să nu efectueze exerciţii militare cu participare străină şi să nu participe la niciun conflict militar străin. Potrivit Articolului 3 al acestui document, nimic nu împiedica Kievul să adere la Uniunea Europeană (UE). Rusia se angaja, în schimb, să nu atace Ucraina din nou. Pentru a oferi asigurări Kievului, Moscova a fost de acord ca cei cinci membri permamenţi ai Consiliului de Securitate al ONU - Statele Unite, Regatul Unit, Franţa, China şi Rusia - să ofere Ucrainei garanţii complete de securitate. În Articolul 5 al proiectului tratatului, Kievul şi Moscova conveneau asupra unui mecanism asemănător prevederilor de asistenţă ale NATO. În eventualitatea unui ”atac armat împotriva Ucrainei”, statele garante se obligau să susţină dreptul Kievului la autoapărare prevăzut de Charta ONU, în termen de maximum trei zile. Această asistenţă putea fi furnizată printr-o ”acţiune comună” a tuturor puterilor garante sau a unei părţi a acestora. Tratatul urma să fie ratificat de fiecare stat semnatar, în conformitate cu dreptul internaţional. Astfel, cele două părţi au dezvoltat un mecanism care diferă semnificativ faţă de Memorandumul de la Budapesta din 1994. Atunci Rusia îi garanta Ucrainei integritatea teritorială, iar statele din Occident promiteau Kievului susţinerea în caz de atac, însă fără să o garanteze. Garanţiile de securitate avute în vedere în primăvara lui 2022 ar fi necesitat aprobarea Statelor Unite, Chinei, Regatului Unit şi Franţei într-o a doua fază. Rusia voia să includă Belarusul, iar Ucraina voia să includă Turcia. Însă principalul scop al negocierilor era să creeze o unitate între Kiev şi Moscova, pentru ca textul să fie folosit ca bază a unor negocieri multilaterale. Crimeea şi portul Sevastopol urmau să fie exluse de la aceste garanţii de securitate, iar Kievul ceda astfel Rusiei controlul peninsulei. În document este neclar care parte din estul Ucrainei urma să fie exclusă de la promisiunea statelor garante. Zonele respective erau marcate cu roşu. Potrivit unui comunicat de la Istanbul, Kievul ar fi acceptat excluderea unor părţi ale oblasturilor Doneţk şi Lugansk, pe care Rusia le ocupase înaintea invaziei. Însă, delegaţia rusă a insistat ca frontierele să fie stabilite personal de către Putin şi Zelenski şi marcate pe hartă. Delegaţia ucraineană a respins această opţiune. Rusia a cerut ca, în eventualitatea unui atac, toate statele garante să-şi dea acordul în vederea activării mecanismului de asistenţă. Acest lucru ar fi dat Rusiei un veto prin care ocolea mecanismul. Moscova a respins cererea Kievului ca statele garante să stabilească o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei în eventualitatea unui atac. În timpul negocierilor, Rusia a anunţat că era pregătită să se retragă din Ucraina, însă nu şi din Crimeea şi din partea Donbasului exclusă de la garanţiile de securitate. Putin şi Zelenski urmau să discute în mod direct detaliile retragerii ruse. Acest punct a fost confirmat Die Welt de către doi membri ai delegaţiei de negocieri, în mod independent unul de celălalt. Problema mărimii armatei ucrainene a rămas de asemena nerezolvată. Kievul a răspuns în parte cererilor de demilitarizare ale Rusiei. Moscova a cerut ca armata ucraineană să fie redusă de la un milion la 85.000 de militari. Ucraina a cerut să păstreze 250.000 de militari. Ele au avut poziţii divergente şi cu privire la numărul echipamentului militar. Rusia a cerut ca numărul tancurilor să fie 342, iar Kievul voia să păstreze 800. Kievul voia să reducă numărul blindatelor la 2.400, Moscova cerea să fie redus la 1.020. În privinţa pieselor de artilerie, Moscova voia să lase Kievul să păstreze 519, în timp ce Ucraina voia 1.900. Kievul voia să păstreze 600 de lansatoare multiple de rachetă cu o rază de 280 de kilometri, Moscova voia 96 de piese cu o rază de acţiune de 40 de kilometri. Rusia voia să reducă numărul mortierelor ucrainene la 147 şi a rachetelor antitanc la 333, Ucraina insista să fie fie redus la 1.080 şi, respectiv, 2.000. Rusia a cerut distrugerea aeronavelor ucrainene. Moscova a cerut ca Kievul să păstreze 103 de avioane de vânătoare şi 35 de elicoptere, în timp ce Ucraina insista să păstreze 160 de avioane şi 144 de elciptere. Ruşii voiau ca ucrainenii să deţină două nave de război, însă ucrainenii voiau opt. Die Welt subliniază că proiectul tratatului arată cât de aproape au fost Ucraina şi Rusia de un acord de pace în aprilie 2022. Însă, în urma summitului promiţător de la Istanbul, Moscova a prezentat cereri pe care Kievul nu le-a acceptat. Astfel, Rusia a cerut ca rusa să fie a doua limbă oficială a Ucrainei, ridicarea sancţiunilor reciproce şi renunţarea la procedurile lansate în justiţia internaţională. De asemenea, Kievul trebuia să interzică ”fascismul, nazismul şi naţionalismul agresiv” în Ucraina. Potrivit Die Welt, acest proiect a provocat un interes important în primăvara lui 2022, potrivit mai multor diplomaţi implicaţi în negocieri. După eşecul ofensivei de la Kiev, Rusia s-a retras din nordul Ucrainei şi a anunţat că vrea să se concentreze asupra cuceririi de teritorii în est. ”Acesta era cel mai bun acord pe care l-am fi putut avea”, a declarat Die Welt un membru al delegaţiei ucrainene de negocieri de atunci. Cotidianul german scrie că, după peste doi ani de război la scară mare, acest proeict încă mai pare, retrospectiv, favorabil. ”Ucraina este în defensivă de mai multe luni şi a suferit peirderi grele. Privind înapoi, putem spune că Ucraina se afla atunci într-o poziţie de negociere mai puternică decât acum. Dacă războiul s-ar fi terminat la două luni după ce a început, s-ar fi salvat nenumărate vieţi”, scrie ziarul german, citat de Ukrainska Pravda. La acea vreme, negociatorii estimau că Zelenski şi Putin aveau să semneze documentul în aprilie 2022.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Externe

Pagina de facebook

-
-

Recente din constanta

-
-

19:17

Accident grav la Tariverde: Planul Roșu de Intervenție, activat după ce un autocar s-a răsturnat

În urma accidentului, autoritățile au declanșat Planul Roșu de Intervenție, începând cu ora 18:36, măsură care presupune suplimentarea resurselor medicale și de intervenție, coordonarea unitară a acțiunii și alertarea tuturor unităților de primiri urgențe din județ, în funcție de numărul victimelor. La această oră, intervenția este în plină desfășurare, iar echipajele medicale acordă îngrijiri răniților. De asemenea, forțele de ordine asigură zona pentru a permite accesul echipelor de salvare. Vom
Image Description

18:57

Spitalul Județean Constanța atrage un nou specialist: Dr. Adnan Mustafa, medic cu experiență în proceduri cardiologice avansate, se alătură echipei

„Echipa de cardiologi a Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța se îmbogățește cu un profesionist de excepție. Ne bucurăm să îl avem alături pe Dr. Adnan Mustafa, un medic dedicat și apreciat în domeniul cardiologiei intervenționale. Îi urăm mult succes și realizări alături de noi!”, se arată în mesajul oficial transmis de unitatea medicală. Această veste vine în contextul unei serii de pași concreți realizați de Spitalul Județean Constanța în
Image Description

18:56

ATENȚIE, șoferi! Zece transporturi agabaritice vor îngreuna traficul pe DN 39 în această seară

Potrivit Centrului Infotrafic, traseele transporturilor agabaritice sunt următoarele: – Port Agigea – DN 39 A – DN 39 – DN 38 – DJ 391 – DN 3 – DJ 224 – DN 2A – DN 2 – DN 2B – Buzău; ora 18:00, 1 transport format dintr-un camion cu lățimea de 6,04 metri, lungimea de 48 de metri, înălțimea de 6,24 metri și masa de 151 de tone; – Agigea
Image Description

18:28

Cazinoul din Constanța își extinde programul de la 1 iulie: 40.000 de vizitatori au trecut pragul clădirii de la deschiderea oficială

„Din dorința de a da cât mai multor persoane posibilitatea de a vizita Cazinoul din Constanța, conducerea instituției a decis extinderea programului de vizitare de marți până duminică, în intervalul 10:00–21:00, ultima intrare fiind la ora 20:30. Motivele principale care au determinat extinderea programului de vizitare a Cazinoului au fost deschiderea sezonului estival care se traduce în numărul mare de turiști ce vor ajunge pe faleza din Constanța, vacanța oficială
Image Description

18:06

Parteneriat pentru cultură: consilierii locali din Constanța vor aproba protocolul privind festivalurile Mamaia

Pe ordinea de zi se află și Proiectul de hotărâre privind aprobarea protocolului de colaborare încheiat între municipiul Constanța, Consiliul Județean Constanța și Centrul Cultural Județean Constanța Teodor T. Burada pentru organizarea Festivalului Național de Muzică Ușoară „Mamaia” și a Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular „Mamaia”. Municipiul Constanța are o tradiție culturală bogată şi este un centru de referinţă în promovarea valorilor artistice româneşti. Festivalul Naţional de Muzică
Image Description

Recente din Romania

-
-

20:06

- Nationale - Video Michelle Obama vine în România. Fosta primă-doamnă a SUA participă la un eveniment internațional la București, în septembrie

Michelle Obama, fosta primă-doamnă a Statelor Unite și una dintre cele mai influente femei ale lumii, va veni în România pe 17 septembrie. Ea va participa la un eveniment de business și tehnologie organizat în București, unde va urca pe scenă și le va vorbi românilor despre parcursul său personal și profesional. Soția fostului președinte american Barack Obama este autoarea unor volume de succes, producătoare de filme și seriale premiate
Image Description

20:06

- Gorj - Record alarmant la început de vară. Seceta care a cuprins deja jumătate din Europa îi îngrijorează pe specialiști

Acest procent de 50% pentru perioada 1-10 iunie este semnificativ mai mare comparativ cu media de la începutul lunii iunie, de 33%, între 2012 (anul în care au început măsurătorile) şi 2024, relatează miercuri AFP. Estul Europei, nordul și Magrebul – cele mai lovite zone Cu toate acestea, nivelul secetei a scăzut uşor în comparaţie cu situaţia din mai, când 52% din Europa şi coastele mediteraneene erau afectate, un record.
Image Description

20:02

- Externe - Bruxelles-ul ia noi măsuri pentru a rezolva problema deșeurilor satelitare din spațiu. „Începe să arate ca o junglă acolo sus”.

Uniunea Europeană încearcă să împiedice transformarea spațiului într-o groapă de gunoi. Comisia Europeană a propus miercuri o nouă Lege privind spațiul (Space Act), care urmărește să intensifice supravegherea reglementară a operatorilor de sateliți - inclusiv să le ceară acestora să abordeze impactul pe care îl au asupra deșeurilor spațiale și a poluării. În caz contrar, sunt pasibili de amenzi usturătoare, anunță Politico. În prezent, pe orbită se află peste 10.000
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
constanta WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Elena Dumitrescu

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul constanta
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete