grup de muzică tradițională românească, cu instrumente vechi și rar folosite, participă la SEAS în Constanța

Un grup de muzică tradițională românească format din patru artiști, condus de Florin Iordan, etnomuzicolog la Muzeul Țăranului Român din București, a fost prezent la cea de-a noua ediție a festivalului SEAS din Constanța. Grupul folosește instrumente vechi aproape dispărute, precum cobza, cimpoi, fluierul ciobănesc, cavalul și alte instrumente de suflat și percuție, pentru a reda muzici din perioade uitate sau transformate de-a lungul timpului.

Potrivit acestora, abordarea lor este serioasă și etnomuzicologică, reușind astfel să atragă un public divers, de la profesioniști la curioși, interesați de muzică autentică și exotica. "Noi transmitem emoții și stare de expresivitate. Nu comunicăm neapărat mesaje, ci sentimente, o energie care vine dintr-o altă lume", notează Florin Iordan, citat de ziarulamprenta.ro. Grupul folosește instrumente precum fluierele de diferite tipuri, cobza, viela, dramba, precum și instrumente de percuție precum toba și daireaua.

Este pentru prima dată când participă la SEAS, iar domnul director al festivalului a lansat invitația de a fi parte din această ediție. Iordan menționează că au câștigat anul trecut premiul Radio România Cultural pentru ultimul album și că, în ciuda activităților intense, Constanța nu le-a fost frecvent visitată: "Sunt câteva zone în care nu ajungem suficient de des, și, din păcate, Constanța este una dintre ele."

Ei au fost încântați să fie invitați și apreciază în mod deosebit valoarea culturală a festivalului. "Există o dorință de a ne întoarce către natură și spre acea muzică autentică, parfumată de epocă, care aduce un farmec aparte," conchide Iordan.

Un alt aspect important menționat este experiența lor din cadrul Muzeului Țăranului Român, unde activitatea de cercetare și colaborarea cu soția sa, Beatrice Iordan, membra grupului, i-au îmbogățit viața și i-au făcut să înțeleagă mai bine tradițiile autentice. "Am întâlnit oameni de o sinceritate și o frumusețe interioară deosebită, pe care le vom purta mereu cu noi," povestește Florin Iordan.

Evenimentul la Constanța, notează ziarul, a fost o oportunitate de a aduce în fața publicului muzici specifice anumitor regiuni, precum Muntenia sau Transilvania, și de a prezenta un repertoriu divers, de la baladă la muzică pastorală. Planurile lor includ înregistrarea și lansarea unui nou album, intitulat "Bazar 3", care urmează să fie gata până toamna anului viitor, și realizarea unor proiecte dedicate diferitelor zone etnografice din România.

Deși recunosc că interesul pentru muzicile tradiționale a crescut și mai mulți oameni sunt atrași de aceste valori, artiștii regretă faptul că nu sunt invitați suficient în anumite zone, precum Constanța, unde recunosc, muzica lor "are un parfum oriental" și se simte foarte "acasă".

Conform celor declarate la festival, deși tehnica lor s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii douăzeci de ani și au acumulat mult repertoriu, experiența live rămâne esențială, iar videoclipurile și CD-urile nu pot înlocui energia unui spectacol în fața publicului. "YouTube-ul nu poate transmite aceeași energie ca un spectacol live," menționează Florin Iordan.

Ei continuă să lucreze la proiecte legate de istoria muzicii românești din secolul al XIX-lea, precum seria "Bazar", și speră ca în următorii doi ani să finalizeze înregistrările pentru cel de-al treilea album, care va include cântece din veacurile al XIX-lea și al XX-lea. În plus, plănuiesc să exploreze varietățile muzicale ale regiunii Dobrogea, deși recunosc că este o zonă dificilă din cauza diversității și a limbajelor muzicale specifice, precum aromana, tatarească sau turcească.

Potrivit, notează ziarulamprenta.ro, artiștii spun că, în ciuda dificultăților, vor persista în promovarea muzicii tradiționale, chiar dacă activitatea lor nu este foarte frecventă în toate zonele. "Există o nevoie de a readuce la viață și păstra aceste valori culturale și în alte regiuni," afirmă Iordan.

În același timp, ei susțin că doar experiența în spectacol și contactul direct cu publicul pot transmite adevărata esență artistică, iar activitățile online sau înregistrările nu pot înlocui acea energie autentică de pe scenă.