Laura Ciorba-Vicol contestă mandatul de arestare în dosarul Nordis
Laura Ciorba-Vicol contestă mandatul de arestare în dosarul Nordis
Laura Ciorba-Vicol a atacat recent mandatul de arestare emis împotriva sa de către judecătorii Curții de Apel București în cadrul dosarului cunoscut sub numele de Nordis. Acțiunea sa a fost susținută și de alți inculpați din același dosar, care de asemenea contestă decizia instanței.
Pe lângă Ciorba-Vicol, în dosar mai sunt implicați și Gheorghe Emanuel Postoaca, Florin Alexandru Postoaca, Nicolae Cristian Postoaca și Vladimir Răzvan Ciorba, toți arestați în acest caz. Contestările vor fi trimise spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție a României.
Un alt aspect semnificativ include acțiunea din 3 ianuarie 2025, când procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, alături de ofițerii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au desfășurat 65 de percheziții în România și Principatul Monaco. Aceste percheziții au avut loc în municipiul București, precum și în județele Ilfov, Constanța, Galați, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Prahova, în cadrul unei investigații pentru infracțiuni grave, inclusiv constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe severe.
Până în prezent, ancheta a identificat 72 de suspecți, incluzând 40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice. Se suspectează că, începând din anul 2018, mai mulți indivizi au format un grup infracțional organizat, structurat pe un model piramidal, care a desfășurat activități ilegale complexe, având ca scop promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub diverse firme. Aceste activități au inclus încasarea de sume importante de la clienți, delapidarea fondurilor, inducerea în eroare a acestora și omisiuni în evidențele contabilității, toate menite să evite plata impozitelor.
Procurorii afirmă că, între 2019 și 2024, liderii acestui grup au încasat, prin intermediul mai multor companii, o sumă totală de peste 957 milioane lei (aproximativ 195 milioane euro) de la clienți, prin avansuri în cadrul contractelor de vânzare-cumpărare. Conform legislației românești, toate persoanele implicate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanță.
Articolul 7 din Legea 190 din 2018 stipulează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, în cazul în care se respectă un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor personale. Informațiile prezentate sunt de interes public și au fost obținute din surse deschise.
