Emil Draghici, președintele Asociației Comunelor din România, a făcut clarificări cu privire la propunerea de reorganizare administrativ-teritorială, precizând că nu a discutat recent cu ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, dar a văzut ideile publicate. Potrivit acestuia, schimbarea mandatelor în curs ale viceprimarilor ar fi neconstituțională, iar orice decizie trebuie să fie luată după încheierea mandatului actual.
Emil Draghici, președintele Asociației Comunelor din România, a făcut clarificări cu privire la propunerea de reorganizare administrativ-teritorială, precizând că nu a discutat recent cu ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, dar a văzut ideile publicate. Potrivit acestuia, schimbarea mandatelor în curs ale viceprimarilor ar fi neconstituțională, iar orice decizie trebuie să fie luată după încheierea mandatului actual.
El susține că asociatia este pentru reducerea numărului de consilieri locali, în funcție de mărimea comunei, și menționează că această idee a fost propusă încă de anul trecut. "Un astfel de demers poate fi făcut doar după încheierea mandatului actual. Întreruperea mandatului viceprimarilor înainte de termen cred că este, cel puțin, neconstituțională", precizează el, adăugând că nu poate exprima un punct de vedere oficial până nu vede un proiect concret, fie o ordonanță de urgență, fie o lege, potrivit ziarulamprenta.ro.
De asemenea, Draghici evidențiază că, dacă va exista o propunere oficială pentru comasarea unităților administrative, Asociația nu o va susține. În schimb, susține reducerea numărului de consilieri locali începând cu următorul mandat, argumentând că în comunele mici, cu 200-300 de locuitori, nici nu este nevoie de mai mult de trei consilieri. El citează calcule, publicate și pe site-ul asociației, care arată cât de subfinanțat este mediul rural.
Președintele ACoR afirmă că reorganizarea trebuie să respecte Constituția, Carta Europeană a Autonomiei Locale și legea referendumului, menționând că inițiativele de referendum pentru comasare, precum cele de la Oradea și Buzău, au eșuat, ducând la o risipă de bani publici. "Este vorba de unități administrativ-teritoriale, nu de simple unități locative. Nu se stabilește o comună după numărul de locuitori, ci în funcție de suprafață", explică el.
El adaugă că, în Franța, există comune fără locuitori, ceea ce demonstrează că administrația poate fi gestionată diferit. În Spania, vicepremierul responsabil de administrație l-a întrebat ce țară și-ar permite să propună comasarea unor astfel de unități. Modelul francez, spune el, implică cooperarea între comune, iar în România acest lucru s-a aplicat cu succes încă din 2010, exemplificat prin sesiuni de audit intern realizate în regim de cooperare, cu un singur auditor, pentru a eficientiza administrația locală.
