Ucraina schimbă protecția limbilor minorităților, eliminând limba rusă și belarusa
Ucraina schimbă protecția limbilor minorităților, eliminând limba rusă și belarusa
Ucraina a decis să revizuiască lista limbilor minorităților naționale protejate pe teritoriul său, în urma ratificării unui document în 2003. În trecut, lista includea o varietate de limbi, printre care belarusa, bulgara, gagauza, greaca, ebraica, tatara crimeeană, moldovenească, germană, poloneză, rusă, română, slovacă și maghiară.
Conform anunțului făcut de Taras Melniciuk, reprezentantul guvernului în Rada Supremă, autoritățile ucrainene vor elimina limbile rusă și belarusă din această categorie. Prevederile Cartei vor continua astfel să se aplice pentru limbile bulgară, gagauză, tatara crimeeană, greacă modernă, germană, poloneză, română, slovacă, maghiară, cehă și ebraică.
Proiectul de lege referitor la aceste schimbări urmează să fie supus aprobării parlamentului ucrainean. Această decizie intervine în contextul unei recente întâlniri între guvernele României și Ucrainei, din 18 octombrie 2023, când premierul Marcel Ciolacu a anunțat că autoritățile ucrainene au recunoscut limba română ca limbă oficială pentru minoritatea română din Ucraina, abandonând denumirea de „limba moldovenească.”
Această denumire era o moștenire a politicilor promovate de Uniunea Sovietică în perioada stalinistă, având scopul de a destabiliza coeziunea națională a românilor. După Unirea Basarabiei cu România în 1918, URSS a creat conceptul de „limba moldovenească” pentru a submina identitatea românească. De asemenea, a fost înființată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSA Moldovenească), care includea Transnistria și alte teritorii învecinate, ca parte a Ucrainei Sovietice.
