România reînnoiește candidatul pentru includerea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” în Patrimoniul Mondial UNESCO
În 2018, România a redepus dosarul de nominalizare pentru Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, după eforturile susținute ale Guvernului României. Acest demers vine după ce un prim dosar, înaintat în 2013, a fost retras în 2015. Începând din 2022, subiectul a intrat în atenția unui grup de lucru interinstituțional, inițiat de Ministerul Afacerilor Externe, pentru a coordona eforturile în sprijinul dosarelor naționale către UNESCO.
Ansamblul „Calea Eroilor” este un grup de sculpturi realizate între 1937-1938. Acesta a fost format inițial din Coloana Fără Sfârșit, dedicată eroilor căzuți în 1916, și Poarta Sărutului, completată de Masa Tăcerii, care este înconjurată de 12 scaune rotunde și alte 30 de scaune cu tablia pătrată. Toate aceste elemente sunt amplasate direct pe pământ, având un soclu natural. Această operă sculpturală marchează o etapă importantă în istoria artei moderne, în special în domeniul sculpturii monumentale și al artei publice.
Pe de altă parte, dosarul pentru nominalizarea Frontierele Imperiului Roman - Dacia este considerat cea mai complexă propunere pregătită până acum de România pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Documentația depusă în 2023 include 285 de componente, precum castre legionare și auxiliare, așezări civile, castre de marș (temporare) și turnuri, propuse fie individual fie în grupuri, alături de alte elemente de fortificație. Acestea sunt distribuite pe o distanță de peste 1.000 de kilometri, în 123 de unități administrativ-teritoriale din 16 județe românești.
Aceste noi propuneri vor completa lista patrimoniului românesc la nivel UNESCO, care include în prezent alte nouă obiective de patrimoniu cultural și natural. Acestea sunt: Delta Dunării (1991), Satele cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Bisericile din Moldova (1993, 2010), Mănăstirea Hurezi (1993), Cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999), Centrul Istoric Sighișoara (1999), Bisericile de lemn din Maramureș (1999), Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei (2017) și Peisajul cultural minier Roșia Montană (2021). De menționat este faptul că județul Constanța nu are în prezent niciun obiectiv pe lista UNESCO.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
