Totodată, dr. Victor Niță a vorbit despre importanța proiectului, inclusiv prin prisma datelor ce pot fi ulterior utilizate de mediul privat, pentru dezvoltarea unei adevărate ramuri economice prin cultivarea în Marea Neagră a stridiilor japoneze. Verificarea stridiilor amplasate în cuști la 5 luni de la imersie. De la stânga la dreapta: Cristian Danilov (cercetător INCDM), Dr. Magda Nenciu (cercetător INCDM), Mirică Crivăţ (tehnician INCDM). Sursa foto: Dr. Victor Niţă Deși activitatea nu le este cunoscută pe scară largă, cercetătorii din cadrul Institului Național pentru Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa fac lucruri cu adevărat extraordinare, iar rezultatele le sunt recunoscute la nivel internațional de specialiștii în domeniu. Pe parcursul interviului acordat Ziarului Amprenta, dr. Victor Niță a arătat, legat de proiectul privind stridiile japoneze, că „rezultatele obținute până la acest moment sunt excepționale, în luna iunie stridiile ajungând deja la dimensiunea comercială (calibrul 4, peste 55 g), ceea ce confirmă importanța troficității Mării Negre și pretabilitatea speciei pentru cultură în zonă“. Foarte important, cercetătorul a explicat faptul că în această toamnă va fi organizat un workshop cu potențialii investitori de la litoralul românesc. În cadrul acestui workshop, spune dr. Victor Niță, vor fi transferate cunoștințele privind tehnologia optimă de cultură, precum și rezultatele finale privind ritmul de creștere. Astfel, proiectul privind stridiile japoneze din Marea Neagră are o importantă componentă practică și economică, putând astfel să reprezinte punctul de plecare pentru o nouă ramură economică pe litoralul românesc. Pe de altă parte, dr. Victor Niță ne-a vorbit și despre cea mai frumoasă parte a profesiei de cercetător marin, dar și despre momentele mai grele întâmpinate pe parcursul desfășurării activității. În ciuda tuturor dificultăților, inclusiv de ordin birocratic, „am, însă, satisfacția că toată această luptă a deschis, în sfârșit, calea către primii pași în maricultura comercială românească“, a conchis dr. Victor Niță. Ideea acestui proiect a apărut anul trecut, la reuniunea Comitetului pentru Acvacultură al Comisiei Generale pentru Pescărie de la Marea Mediterană (GFCM) de la Roma, unde ne-am exprimat interesul de a revitaliza acvacultura stridiilor la Marea Neagră. În cadrul Centrului Demonstrativ pentru Acvacultură (ADC) pe care îl coordonez, mi-am propus să răspund nevoilor de dezvoltare a sectorului din România, însă într-un context mai amplu, conectat cu evoluția internațională în domeniu. Astfel, din dorința de diversificare a speciilor și tehnologiilor de cultură aplicabile la litoralul nostru, am demarat acest proiect ambițios finanțat de GFCM, care are ca principal obiectiv realizarea unui studiu experimental în mare deschisă privind creșterea stridiilor japoneze (Magallana gigas) în cuști speciale și întocmirea unui raport detaliat despre potențialul cultivării acestor bivalve în România. Pentru o cât mai bună documentare, am efectuat o vizită de informare în Italia, în zona Goro – Comacchio, unde am vizitat atât ferme, o stație de reproducere, cât și un centru de depurare, ambalare și expediere a moluștelor. Ulterior, am recepționat puiet triploid de stridii japoneze, pe care l-am amplasat în cuști montate pe instalația-pilot long-line în mare deschisă a INCDM, urmând ca acestea să fie monitorizate timp de 1 an, pentru a documenta atât parametrii de creștere, cât și pentru a optimiza tehnologia de cultură pentru a corespunde condițiilor de mediu deosebite de la litoralul românesc. Toate informațiile pe care le acumulăm vor fi transferate către operatorii privați dornici să investească într-un domeniu atât de plin de provocări. În vederea oferirii unui pachet complet de know-how, testăm diferite tipuri de cuști, pentru a identifica modelul cel mai pretabil condițiilor deosebite de la noi. Rezultatele obținute până la acest moment sunt excepționale, în luna iunie stridiile ajungând deja la dimensiunea comercială (calibrul 4, peste 55 g), ceea ce confirmă importanța troficității Mării Negre și pretabilitatea speciei pentru cultură în zonă. Măsurătoare în vederea calculării raportului carne – cochilie, individ de 40 g. Sursa foto: Dr. Victor Niţă În toamnă vom organiza un workshop cu potențialii investitori de la litoralul românesc, în cadrul căruia vom transfera cunoștințele privind tehnologia optimă de cultură (ancoraje, cuști etc.), precum și rezultatele finale privind ritmul de creștere. Instalația experimentală va fi utilizată și pentru testarea altor specii valoroase pentru acvacultura marină din regione. Într-adevăr, stridia japoneză este doar cel mai nou exemplu de specie pretabilă acvaculturii marine de la noi. De câțiva ani, ne-am concentrat eforturile pe identificarea de specii valoroase din punct de vedere economic adaptabile cultivării la Marea Neagră. Astfel, după ce fezabilitatea creșterii alternative a păstrăvului-curcubeu (Oncorhynchus mykiss) în apă marină în perioada rece a anului a fost demonstrată experimental, iar dorada (Sparus aurata) s-a dovedit a fi un candidat viabil pentru acvacultura în viviere flotante în vestul Mării Negre într-un sistem de rotație, complementar cu specii de apă rece ca păstrăvul menționat, am investigat adaptabilitatea unei noi specii cu potențial extrem de ridicat pentru acvacultură, și anume bibanul de mare sau lavracul (Dicentrarchus labrax). Și această specie și-a demonstrat adecvarea pentru producția de acvacultură în România, în special datorită rezistenței sale mari la variațiile de temperatură, care îi permite să se hrănească și să crească în timpul iernilor mai reci de la Marea Neagră, ceea ce o indică drept potrivită pentru cultura pe tot parcursul anului. Pe viitor, intenționăm să testăm și alte specii de pești și nevertebrate, pentru o oferi o paletă cât mai diversă de opțiuni de cultură. Cercetarea în acvacultură implică testarea de noi specii pretabile creșterii dirijate, înțelegerea comportamentului lor și adaptarea organismelor la condiții de cultură. E un domeniu plin de necunoscut și de noi și noi descoperiri, în căutarea continuă de soluții durabile pentru a produce hrană fără a epuiza stocurile naturale. Imagine din dronă cu echipa INCDM efectuând operațiuni de mentenanță la instalația long-line pilot aflată la 4 km distanță de țărm (Baia Mamaia). Sursa foto și operator dronă: Dr. Victor Niţă Pe mine personal, ca cercetător în acvacultura marină, mă încântă activitatea de pionierat și identificarea de soluții pentru a depăși limitările cu care ne confruntăm – fie că vorbim de particularitățile de mediu care fac atât de dificilă maricultura în această regiune sau de lipsa de cunoștințe a celor interesați de acest domeniu, pe care încerc să o completez cu informații de ultimă oră. Fiind un domeniu global, acvacultura marină implică proiecte internaționale, schimburi de experiență și îmi oferă posibilitatea de colaborări cu oameni de știință de renume din toată lumea. Cel mai „puțin frumos“ aspect în domeniul meu de activitate este lentoarea și reticența cu care autoritățile statului înțeleg să rezolve cadrul legislativ care guvernează acvacultura marină. Fie că vorbim de clasificarea microbiologică a apelor pentru recoltarea/cultivarea moluștelor, de alocarea zonelor pentru acvacultură conform unei metodologii internaționale sau de concesionarea luciului apă pentru înființarea de ferme, a fost nevoie de ani întregi, de discuții interminabile și de eforturi uriașe din partea mea pentru a demara dezvoltarea acestui sector și la litoralul nostru. Am, însă, satisfacția că toată această luptă a deschis, în sfârșit, calea către primii pași în maricultura comercială românească. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: FOTO Iată cum arată primele stridii japoneze crescute în Marea Neagră, de cercetătorii Institutului Grigore Antipa. Ce spune directorul Florin Timofte