La Berlin, discuțiile dintre oficialii americani și ucraineni au durat circa cinci ore, iar Kievul și-a prezentat planul pentru încheierea războiului, arată ziaruldebacau.ro. Deși Ucraina a acceptat să discute renunțarea la aderarea la NATO și organizarea rapidă de alegeri, problema teritorială din Donbas a rămas blocată.
Noul guvern condus de prim-ministrul ceh Andrej Babis a preluat mandatul luni, după succesul în alegerile din octombrie, o schimbare care ar putea diminua sprijinul pentru Ucraina și întări aripa populistă de dreapta în Uniunea Europeană, scrie ziaruldebacau.ro. Babis conduce o coaliție formată din partidul său ANO, SPD - un partid de extremă dreapta, pro-rus și anti-UE - și grupul AUTO, care se opune politicilor climatice europene.
Uniunea Europeană se confruntă cu o opoziție crescută față de propunerea de a acorda Ucrainei un împrumut pentru reparații, mai multe state membre exprimând rezerve. Italia, Bulgaria, Malta și Republica Cehă s-au alăturat Belgiei în solicitarea unor „soluții alternative”, transmite digi24.ro.
Polonia analizează posibilitatea de a oferi Ucrainei între șase și opt avioane de vânătoare MiG-29 care vor fi retrase din serviciu până la sfârșitul lunii decembrie, potrivit unui interviu acordat de ministrul adjunct al Apărării, Cezary Tomczyk, canalului TVN24. „Acestea ar putea ajunge într-un muzeu, ar putea fi vândute la fier vechi sau ar putea fi trimise în Ucraina și utilizate pentru a ne ucide dușmanii”, a spus el, reafirmând valoarea acestei opțiuni.
În 2026, compania ucraineană Frontline va deschide o fabrică în sudul Germaniei, în parteneriat cu producătorul bavarez Quantum Systems, pentru a produce 10.000 de drone. Proiectul de 100 de milioane de euro este susținut printr-un program german ce finanțează industria de apărare a Ucrainei, notează surse din digi24.ro.
Preşedintele rus Vladimir Putin respinge ideea unui „armistiţiu artificial” și susține, în schimb, o „pace adevărată” pentru Ucraina, a transmis luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit digi24.ro. El a subliniat că Putin este deschis unor decizii serioase și respinge stratagemele care urmăresc doar să câștige timp.
Valul masiv de atacuri efectuate de Rusia afectează grav rețeaua energetică a Ucrainei, aducând țara aproape de un blackout total, potrivit unor oficiali și analiști citați de wp. Moscova vizează infrastructura energetică ucraineană pentru a slăbi moralul populației, în timp ce negocierile de pace dintre cele două țări stagnează.
În cadrul discuțiilor de la Berlin, la care a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner au insistat asupra predării regiunii Donbas, conform unei surse AFP. Aceasta susține că Vladimir Putin „dorește acest teritoriu”, iar Washingtonul solicită retragerea trupelor ucrainene, însă Zelenski refuză această cerere.
Un incident extrem a avut loc la punctul de trecere Porubne-Siret, la granița dintre Ucraina și România, unde un bărbat în vârstă de 33 de ani a încercat să treacă ilegal cu motocicleta în România. Autoritățile ucrainene au anunțat că acesta știa că nu avea dreptul să părăsească Ucraina și cel mai probabil a încercat să evite mobilizarea forțelor armate.
Serviciul de Securitate al Ucrainei a realizat o operațiune specială inedită, destructurând un submarin rus în portul Novorossiysk. Potrivit surselor, dronele subacvatice „Sub Sea Baby” au detonat un submarin din clasa 636.3 „Varshavyanka” (Kilo pentru NATO), provocând avarii grave care l-au scos din funcțiune pentru prima dată în istorie.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni, la Berlin, că discuțiile purtate cu emisarii americani privind garanțiile de securitate avansează „destul de bine”. Acestea ar urma să ofere Ucrainei protecții echivalente articolului 5 din Tratatul NATO, care asigură apărarea colectivă între membrii Alianței, notează digi24.ro.
Ministra română de Externe, Oana Țoiu, a subliniat luni, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), că integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană reprezintă o garanție solidă pentru securitatea regională. Ea a făcut apel la o avansare urgentă a negocierilor privind aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, evidențiind necesitatea unor garanții puternice pentru a împiedica viitoarele agresiuni ale Rusiei, informează digi24.ro.
Liderii principalelor state europene și ai Uniunii Europene s-au întâlnit la Berlin pentru a discuta sprijinul acordat Ucrainei în contextul negocierilor privind securitatea și un posibil acord de pace, potrivit unui comunicat transmis de guvernul german. Ei au propus crearea unei „forțe multinaționale” compusă din contribuții voluntare susținute de Statele Unite, care să susțină armata ucraineană, limitată la 800.000 de militari în timp de pace.
Atacul președintelui american Donald Trump asupra Uniunii Europene a generat conflicte interne majore în cadrul executivului european și a cauzat tensiuni între liderii naționali, punând în pericol coeziunea răspunsului Europei, din cauza temerilor că opoziția față de Statele Unite ar putea afecta sprijinul acordat Ucrainei, scrie Financial Times.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că dacă Rusia va lansa un nou atac asupra Ucrainei, Statele Unite vor răspunde cu forța militară. El a făcut această declarație în contextul summitului de la Berlin privind pacea în Ucraina, iar informațiile au fost relatate de digi24.ro pe baza datelor oferite de Ukrainska Pravda și Onet News.
Franţa cere stabilirea unor garanţii de securitate robuste pentru Kiev înainte de a aborda problema controversată a cedării unor teritorii ucrainene cerute de Rusia, potrivit unei surse apropiate preşedintelui Emmanuel Macron. Discuţiile au avut loc în contextul unor reuniuni la Berlin, unde oficiali ucraineni şi americani caută un compromis privind viitorul conflictului declanşat în 2022.
Rusia a anunțat marți că are sub control orașul Kupiansk, un nod feroviar esențial din nord-estul Ucrainei, în contextul în care forțele ucrainene au revendicat recuperarea mai multor cartiere în această zonă. Potrivit digi24.ro, situația rămâne tensionată, iar luptele continuă să afecteze evoluția conflictului dintre cele două țări.
Preşedintele Nicuşor Dan a exprimat un punct de vedere pesimist privind posibilitatea unei pace imediate între Rusia și Ucraina, subliniind însă importanța sprijinului european solid pentru Ucraina. Liderul român participă alături de alți șefi de stat ai țărilor din flancul estic în cadrul summitului convocat la Helsinki, unde se discută consolidarea cooperării în domeniul apărării și adoptarea unei poziţii comune în UE, relatează digi24.ro.
Oficialii americani, ucraineni și europeni au ajuns la un consens pe aproximativ 90% din termenii unui acord pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, susține un diplomat american de rang înalt, citat de digi24.ro. Totuși, restul de 10% rămâne o provocare majoră, iar negocierile sunt încă tensionate din cauza problemelor legate de teritoriile ocupate de Rusia.
Kremlinul a respins marți, 16 decembrie, propunerea Ucrainei pentru un armistițiu de Crăciun, afirmând că Rusia dorește pace, dar nu vrea „o pauză” în care Kievul să se pregătească pentru continuarea conflictului, relatează Reuters. Decizia vine în contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține încetarea focului temporară, în special pentru a proteja infrastructura energetică în perioada sărbătorilor.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, s-au întâlnit la Haga pentru a discuta despre situația de pe front, sprijinul internațional pentru pace și parcursul lor european. Întâlnirea a fost organizată în contextul Conferinței diplomatice privind Comisia Internațională de Reclamații pentru Ucraina, informează Maia Sandu pe Facebook.
Premierul Finlandei, Petteri Orpo, a avertizat că, în cazul încheierii unui acord de pace în Ucraina, Rusia va muta forțele sale militare către flancul estic al NATO. El a îndemnat Europa să aloce mai multe fonduri pentru apărarea țărilor din această regiune sensibilă, potrivit declarațiilor publicate de Financial Times.
Rusia se opune ferm instalării trupelor din state NATO pe teritoriul Ucrainei, conform declarațiilor viceministrului rus Serghei Riabkov, care a exclus orice compromis privind teritoriile ucrainene disputate. Aceste poziții au fost exprimate după ce Coaliția Voinței a propus la Berlin formarea unei forțe multinaționale în sprijinul Ucrainei, susține %source%.
Liderii a peste 50 de state și ai Uniunii Europene au semnat la Haga convenția pentru înființarea Comisiei internaționale pentru revendicări, un organism ce va gestiona cererile de despăgubiri adresate Rusiei pentru pagubele produse în Ucraina. Evenimentul, relatat de Reuters, a reunit personalități precum președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un moment crucial pentru justiția postconflict.
Germania a trimis două sisteme Patriot și al nouălea sistem Iris-T către Forțele Armate ale Ucrainei, consolidând semnificativ apărarea aeriană a țării, a transmis ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, pentru RBC Ukraine. În plus, Regatul Unit a anunțat un pachet semnificativ de ajutor în domeniul apărării aeriene destinat Ucrainei, potrivit declarațiilor oficiale făcute în contextul reuniunii de la Ramstein.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat marți că există un document prin care mai multe țări stabilesc ce fel de garanții de securitate sunt dispuse să ofere Ucrainei după încheierea războiului cu Rusia, inclusiv o posibilă desfășurare de trupe. Totuși, acest document va fi publicat doar după intrarea în vigoare a unui armistițiu, potrivit declarațiilor făcute în cadrul unei conferințe de presă la Haga, transmite %source%.
Fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici a primit o condamnare definitivă de 15 ani de închisoare pentru organizarea traficului ilegal de persoane și alte infracțiuni, potrivit Biroului Procurorului General. Decizia instanței vizează, de asemenea, pe Konstantin Kobzar, fost șef adjunct al Departamentului Securității Statului, care a fost condamnat la 10 ani de închisoare, arată %source%.
Kremlinul susține că propunerea Ucrainei pentru un armistițiu în perioada Crăciunului va fi luată în considerare doar dacă se ajunge la un acord de pace, potrivit informațiilor furnizate de Agenția Reuters și preluate de Agerpres. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că susține încetarea focului, în special pentru a proteja infrastructura energetică.
În pofida presiunilor tot mai intense din partea Statelor Unite asupra Kievului, populația ucraineană se arată ferm împotriva oricăror concesii teritoriale, potrivit unui sondaj citat de Kyiv Independent. Majoritatea cetățenilor intervievați afirmă că vor respinge orice propunere care ar presupune cedarea unor teritorii, iar organizarea unui referendum în timpul războiului este percepută ca fiind nerealistă.
Summitul dintre președinții american Donald Trump și rus Vladimir Putin, desfășurat în august la Anchorage, Alaska, reprezintă o piatră de hotar în eforturile diplomatice pentru încheierea războiului în Ucraina, potrivit unei analize ABC News. Deși propunerile americane de pace au generat controverse și negocieri intense, întâlnirea a fost apreciată de ambele părți ca un succes major, iar discutarea unor propuneri teritorial-politice rămâne în centrul negocierilor internaționale.
Un tribunal din Kiev l-a condamnat pe fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici la 15 ani de închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei în Rusia în 2014 și pentru facilitarea deplasării ilegale a cel puțin 20 de persoane din administrația sa, conform unei declarații oficiale. Sentința include și acuzații de incitare la dezertare, reflectând un episod important din conflictul politic din Ucraina, relatează sursele legale.
În contextul discuțiilor despre garanții de securitate vagi oferite Ucrainei de administrația Trump, un raport al Defense Priorities, un grup de reflecție din Washington, propune o abordare diferită menită să fie durabilă și credibilă, potrivit Kyiv Post. Expertiza acestui think-tank subliniază limitele politice și juridice ale planului american și prezintă o strategie de nealiniere armată susținută de sprijin occidental condiționat.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a dezvăluit că a întrebat direct președintele rus Vladimir Putin despre posibila reacție a Rusiei dacă Uniunea Europeană va decide să utilizeze activele rusești înghețate pentru un „împrumut de reparații” acordat Ucrainei. Orban susține că Moscova ține cont de opoziția Ungariei în acest dosar, conform relatărilor făcute de Ukrainska Pravda, care citează sursa Mandier.
În urma celei de-a 32-a reuniuni în formatul „Ramstein”, țărilor aliate ale Ucrainei au decis să ofere un ajutor financiar de aproximativ 20 de miliarde de euro pentru anul 2026, potrivit ministrului ucrainean al apărării, Denis Smihal. Decizia a fost comunicată după întâlnirea online desfășurată pe 16 decembrie, informează Serviciul rus al BBC.
În timp ce Administrația Trump explorează posibilitatea unor garanții de securitate vagi pentru Ucraina, un raport realizat de think tank-ul Defense Priorities din Washington oferă o alternativă sustenabilă. Jennifer Kavanagh, director de analiză militară, susține că propunerea actuală nu este credibilă și propune un model de nealiniere armată, susținut prin sprijin occidental condiționat, care să răspundă temerilor Kievului, dar și constrângerilor politice și resurselor limitate ale Statelor Unite și Europei, relatează %source%.
ANCOM anunță că, începând cu 1 ianuarie 2026, utilizatorii de servicii mobile vor beneficia de tarife mai avantajoase pentru roaming. Republica Moldova și Ucraina vor fi incluse în sistemul european „Roaming ca acasă”, facilitând comunicarea fără costuri suplimentare în relația cu Uniunea Europeană.
Statele Unite iau în calcul o nouă serie de sancțiuni dure privind sectorul energetic al Rusiei, în contextul în care negocierile pentru un acord de pace cu Ucraina sunt în desfășurare, potrivit informațiilor relatate de Bloomberg. Aceste măsuri vizează în special transportul de țiței al Moscovei și comercianții implicați, cu scopul de a exercita o presiune suplimentară asupra președintelui Vladimir Putin, mai ales dacă acesta respinge înțelegerea de pace.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a caracterizat reuniunea liderilor celor 27 de state membre ale Uniunii la Bruxelles drept decisivă pentru securitatea și poziția globală a blocului, potrivit Euronews. Aceasta a avertizat asupra „dispariției păcii de ieri” și a insistat pe necesitatea de a acționa rapid într-un context internațional tensionat, marcând două dosare-cheie pe agenda UE: sprijinul economic pentru Ucraina și încheierea unui acord comercial cu Mercosur.
Diplomații americani și europeni reuniți la Berlin cu liderii Ucrainei au aprobat două documente esențiale privind garanțiile de securitate pentru această țară, relatează The New York Times, citând surse apropiate negocierilor. Planul include desfășurarea unui contingent european pe teritoriul ucrainean, cooperarea extinsă a SUA în domeniul informațiilor și menținerea unei armate ucrainene bine echipate, însă problema teritorială continuă să reprezinte un obstacol major în discuții.
Kremlinul susține că poziția Rusiei privind prezența trupelor europene în Ucraina în cazul unui acord de pace negociat de SUA este clară, însă subiectul rămâne deschis pentru discuții, potrivit Reuters. Propunerile americane includ o garanție de securitate pentru Ucraina și o forță militară europeană care să sprijine Kievul în vestul țării, informează New York Times.
Administrația instalată de Rusia în Crimeea a anunțat că a preluat controlul asupra unor bunuri care aparțin boxerului ucrainean Oleksandr Usik, acuzându-l de susținerea opoziției față de invazia Rusiei în Ucraina. Potrivit declarațiilor făcute de autoritățile de ocupație și preluate de TVP World, măsura face parte dintr-un proces de confiscare a proprietăților persoanelor și entităților considerate ostile.
Regiunea Odesa, situată în sud-vestul Ucrainei, se confruntă cu o stare de urgență după ce bombardamentele rusești au cauzat întreruperi prelungite ale alimentării cu energie electrică, afectând peste 50.000 de locuitori, notează %source%. Decizia a fost luată pentru gestionarea situației și alocarea de resurse suplimentare în sprijinul comunităților afectate.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a criticat aspru liderii europeni, pe care i-a numit „porcușori”, și a reafirmat că Moscova își va atinge țintele teritoriale din Ucraina fie prin diplomație, fie prin forță militară, notează presa de stat din Rusia. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri anuale cu Ministerul Apărării și reflectă poziția fermă a Rusiei în conflictul actual.
Norvegia a anunțat un nou pachet de armament american destinat Ucrainei, în valoare de circa 267 de milioane de euro, pentru a sprijini apărarea țării în fața agresiunii ruse. Potrivit comunicatului guvernului norvegian, acest ajutor include muniție pentru avioanele F-16, rachete ghidate cu laser și rachete cu rază lungă de acțiune, toate menite să consolideze capacitățile Kievului.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer îl somează pe fostul proprietar al clubului Chelsea, Roman Abramovich, să transfere urgent suma de 2,5 miliarde de lire sterline obținută din vânzarea clubului către cauze umanitare din Ucraina sau să se confrunte cu o acțiune judiciară, conform relatărilor Corriere della Sera. Această sumă rămâne blocată în conturi bancare britanice, iar guvernul insistă că banii trebuie folosiți exclusiv pentru ajutorul victimelor conflictului.
