La evenimentul de lansare au participat și premierul Marcel Ciolacu și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, lideri ai Partidului Social Democrat. A fost un eveniment la care au participat mai mulți politicieni și oameni de afaceri Invitat special a fost Sultan Ahmed bin Sulayem, Chairman și CEO al DP World. Creierul afacerii. Politicienii s-au grăbit să laude investiția din port. Momentul a picat mănușă pentru Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, politicieni aflați în campanie electorală. Cu numai câteva zile înainte, Ciolacu fusese în Constanța pentru a-i lansa pe candidații PSD la Primărie și Consiliul Județean. Premierul Marcel Ciolacu şi-a început miercuri discursul cu expresia „onorată instanţă”. El s-a corectat imediat și a motivat că ”e din ciclul gafelor care se mai fac”. De altfel, Ciolacu şi-a început alocuţiunea cu: „Mă numesc Marcel”. „Mă bucur să mă aflu astăzi alături de dumneavoastră pentru a inaugura una dintre cele mai importante investiții din Portul Constanța. Aceste noi terminale vor genera un plus anual de un milion de tone de marfă. Asta înseamnă miliarde în plus care vor alimenta conturile companiilor ce operează aici, venituri care vor stimula creșterea economică a României. Acest eveniment marchează și cei 20 de ani de prezență a companiei emirateze DP World în România. Este un moment special de bilanț dar și o ocazie de a privi spre viitor”, a mai spus premierul, după momentul penibil de început. Recomandare: Japonezii au venit din nou în Portul Constanța. Acum 20 de ani, au avut o idee care ar fi putut schimba orașul, dar au fost ignorați Ciolacu nu a greșit când a vorbit de 20 de ani de prezență. DP World a obținut în 2003 dreptul de a concesiona Constanta South Container Terminal SRL. A fost primul desant arab în Europa, într-o țară care nu era, pe atunci, membră a Uniunii Europene. În 2019, arabii au semnat prelungirea contractului pe încă 30 de ani. Sunt aici să stea. În 2005, firma raporta afaceri de 75 de milioane de lei, profit de 20 de milioane și avea o medie de 309 angajați. În 2021 ajunsese la 212 milioane lei, 43 milioane lei și 458 de angajați, pentru ca anul 2022 să însemne o explozie: 333 de milioane de lei, profit de 114 milioane și 474 de angajați. De remarcat faptul că cifra de afaceri a crescut cu peste 50%, deși numărul de angajați s-a majorat cu mai puțin de 5%. De remarcat și un procent fabulos pentru ceea ce economiștii numesc Ebitda (profitul înainte de amortizare): 45,15%. Cum s-a ajuns la aceste cifre? Cum a crescut compania cifra de afaceri de la 75 de milioane de lei la 333 de milioane, deci cu 344%, deși numărul angajaților a crescut cu numai 53%? Principalul secret sunt fondurile europene. Probabil că au știut de la bun început ceva oamenii de afaceri din Emiratele Arabe Unite. La numai patru ani după ce au venit în Portul Constanța, România intra în Uniunea Europeană, fapt ce a adus posibilitatea de a atrage fonduri europene. De notat că țara noastră a beneficiat și de fonduri înainte de aderare. Banii europeni nu se uită la concesionar. Ei sunt acordați indiferent dacă proprietarul afacerii este sau nu european. Potrivit Termene.ro, CSCT a semnat, în decembrie 2022, un contract de 184.329.077 lei, prin Program Operational Infrastructura Mare (POIM), pentru modernizarea și dezvoltarea capacității de operate. Mai exact, pentru dezvoltarea infrastructurii portuare în zona de dezvoltare A, MOL II-S Port Constanța Sud. Așadar, fondurile europene au reprezentat mai mult de jumătate din cifra de afaceri a CSCT din 2022. Fără ele, compania ar fi fost, în ceea ce privește cifra de afaceri, în 2009, deci cu 15 ani în trecut. Un alt secret este tipul de mărfuri tranzitate. În documentele consultate pe platforma menționată se spun că prin terminal au trecute echipamente militare NATO și ale armatei americane. În contextul războiului din Ucraina, securitatea este vitală și importanța ei nu poate fi pusă la îndoială. Iată despre ce este vorba: „Având în vedere evoluția comercială a traficului de mărfuri prin Portul Constanta, precum și impactul crizei economice din anul 2008, volumul de containere ce tranzitează portul a fost dramatic afectat, diminuându-se cu aproximativ 50%. Pentru remedierea acestei situtații, Constanta Sud Container Terminal (CSCT) a căutat să atragă și să manipuleze alte tipuri de mărfuri, contribuind în acest fel și la creșterea volumului de mărfuri manipulate la nivel general prin Portul Constanța. Astfel, începând cu anul 2018 au fost atrase spre depozitare și ulterior spre a fi încărcate pe nave tip RORO un număr de aproximativ 200 de echipamente militare aparținând NATO și US ARMY, ulterior, în anul 2019 ajungându-se la un număr de aproximativ 2000 de echipamente militare, utilizându-se astfel aproape la întreaga capacitate platformele și danele actuale și fiind necesară extinderea capacității de operare.”, se arată în documentele consultate de Constanța 100%. Un alt secret este faptul că arabii au mizat pe un management românesc. Șeful cel mare la CSCT este un român, Cosim Cârstea. Un fel de „vis american”. Spune el însuși că primul lui job în companie a fost acela de portar, pentru a ajunge apoi să o conducă. Nu-i chiar așa, afirmă cei care îl cunosc, n-a pornit chiar de jos. Oricum ar fi, un lucru este cert: că arabii au pariat pe un român și se pare că nu au greșit. Am încercat să aflăm mai multe de la acesta despre investiție, dar nu a dorit să dea declarații decât printr-o firmă de PR din București, cu care se compania se află la prima colaborare. Cum nu ne interesau chestiuni de PR, ci știri adevărat, am declinat oferta. La evenimentul de azi din Portul Constanța, DP World a anunțat două noi facilități în urma unei investiții de 65 milioane de euro: un terminal cargo de 5 hectare pentru mărfuri grele, voluminoase și complexe și un nou terminal „roll-on, roll-off” (RO-RO) care va gestiona până la 80.000 de vehicule pe an în perioadele de vârf. Încă 50 de milioane de euro vor fi investite într-o nouă platformă multi-transport în Constanța, care se va deschide în 2025. Premierul României a declarat că este convins că noile proiecte vor aduce beneficii de substanță economiilor noastre și vor facilita interconectivitatea la nivel național și internațional. Recomandare: De ce nu este portul Constanța buricul pământului VIDEO „Îmi exprim aprecierea față de activitatea DP World în România. Sunt 20 de ani care au însemnat proiecte majore, cum este și acesta, cu efecte de multiplicare în economie și care au creat numeroase locuri de muncă. Sunt 20 de ani și investiții de peste 200 de milioane de euro, care au adăugat o nouă dimensiune pieței noastre de logistică. Practic, ați dat startul apariției în România a unor facilități moderne și a aparaturii de ultimă generație. Realizarea acestor terminale de către DP World răspunde unei nevoi strategice a României, mai ales în actualul context de securitate. Este vorba despre necesitatea dezvoltării durabile a capacității de transport de mărfuri și a conectării industriei și agriculturii românești la piețele internaționale.”, a mai spus Ciolacu. El a adăugat că este convins că operaționalizarea terminalului RO-RO va consolida valoarea strategică a Portului Constanța și va susține creșterea exporturilor românești. „Prezența DP World în România se suprapune și interesului de a dezvolta relația bilaterală dintre România și Emiratele Arabe Unite. Investiția inaugurată astăzi este un prim efect concret al discuțiilor purtate cu ocazia vizitei pe care am efectuat-o recent la Abu Dhabi și o dovadă în plus a potențialului nostru major de dezvoltare economică. Consider că urmând această cale, proiectele precum cele realizate de DP World în România se vor multiplica și vor contribui la consolidarea dimensiunii strategice a colaborării noastre”, a conchis Marcel Ciolacu. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cel care îi minte pe români cu privire la inaugurarea autostrăzilor, a subliniat faptul că Emiratele Arabe Unite reprezintă unul dintre partenerii importanți ai României. „Noul terminal RO-RO va deservi fluxuri de mărfuri care vor veni din Turcia, traversând Marea Neagră, dar și din Georgia, dar care nu se vor opri doar în România sau în țările vecine, ci vor ajunge atât în centrul Europei, cât și în zona Mării Baltice, prin coridorul feroviar, când acesta va deveni operațional. Terminalul pentru mărfuri agabaritice va fi, de asemenea, important inclusiv pentru transportul echipamentelor și componentelor necesare extracției de gaz din Marea Neagră. Pentru prima dată în istoria modernă, Portul Constanța este situat între două fluxuri comerciale majore. Coridorul tradițional, maritim, pornind din Asia și coridorul de mijloc, cu punct de plecare din China. De asemenea, suntem interesați să continuăm parteneriatul nostru și să dezvoltăm împreună molurile 3 și 4, să digitalizăm Portul Constanța, să modernizăm rețelele feroviare din cadrul acestuia și din jurul lui și să realizăm zone de conectivitate multi-modală pentru transportul de mărfuri”, a mai spus Grindeanu. Recomandare: S.O.S. în Portul Constanța: auditul Curții de Conturi dezvăluie neglijențe majore și deficiențe critice „Anul trecut, în 2023, Portul Constanța a atins nivelul maxim istoric, de peste 92 de milioane de tone tranzitate și ne aflăm practic în etapa în care acesta a devenit cel mai important hub de distribuție al Uniunii Europene la Marea Neagră. Putem spune în acest moment că Portul Constanța reprezintă cea mai eficientă rută de transport comercial către Marea Caspică și Orientul Îndepărtat, comparativ cu ruta oceanică folosită în mod tradițional”, a mai spus Sorin Grindeanu. Ministrul se înșală însă din acest punct de vedere. Revenim cu detalii în viitorul apropiat, într-un articol dedicat acestui subiect. Recomandare: Ce diferențe sunt între șefii porturilor Constanța și Rotterdam Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News sau canalul de WhatsApp. Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.