Japonezii au venit din nou în Portul Constanța. Acum 20 de ani, au avut o idee care ar fi putut schimba orașul, dar au fost ignorați

Delegația japoneză, primită de directorul general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime (CN APM) SA Constanța, Mihai Teodorescu, specialist în turism, a fost interesată de prezentarea Portului Constanța, axându-se pe caracteristicile portului, date de trafic și informații despre sistemul vamal. „Colaborarea Portului Constanța cu Japonia datează încă din anul 1998, când a fost semnat, la Tokyo, un acord de împrumut dintre România și Overseas Economic Cooperation Fund, în vederea realizării primei etape a terminalului de containere. În 2003, Agenția de Cooperare Internațională Japonia – JICA a elaborat Master Planul Portului Constanța în baza unui împrumut nerambursabil acordat Guvernului României de către Guvernul Japoniei”, se arată într-un comunicat de presă transmis de reprezentanții companiei. Interesant este că Portul Constanța vorbește despre studiul efectuat acum 20 de ani de japonezi, care însă nu a fost respectat de români. A fost un studiu muncit. Niponii au trimis în România o echipă condusă de Fumio Kaneko de la Institutul Japonez de Dezvoltare a Zonelor de Coastă, de trei ori între septembrie 2000 și noiembrie 2001. Echipa a purtat discuții cu oficialii de resort din Guvernul României și a realizat analize de teren în zona de studiu. Studiul a fost inițiat pentru a evalua și a planifica dezvoltarea infrastructurii portuare, în contextul transformărilor economice ale României și al integrării sale în Uniunea Europeană. Portul Constanța este prezentat ca un punct crucial pentru comerț și transport între Europa și Asia. Japonezii au avut o idee care ar fi schimbat fața Constanței. După ce au studiat și analizat portul peste un an, au întocmit un Master Plan care ar fi trebuit să fie aplicat până în 2020. Aceștia le-au spus românilor că activitatea portului trebuie mutată în zona de sud, unde adâncimile erau mai mari. În nord, au propus o revoluție practic: crearea unei zone de afaceri și turism „Zona portului vechi (nordic) trebuie modificată pentru alte destinații, cum ar fi călători sau destinații de afaceri, datorită adâncimii insuficiente pentru capacitățile viitoare ale navelor și datorită apropierii sale de centrul orașului.”, au scris japonezii negru pe alb. N-au inventat ei roata. Astfel de transformări ale unor porturi comerciale în zone de turism și afaceri, integrate în orașe, s-au mai văzut. Unul din cele mai celebre exemple este Hamburg, care a construit în portul vechi o operă magnifică. Detalii la finalul articolului. Imaginați-vă cum ar fi arătat Constanța dacă zona de nord a portului (primele dane de la intrarea prin poarta 1) ar fi fost un loc unde putem găsi un teatru nou, un centru de afaceri, restaurante, hoteluri, etc. Toate cu vedere la mare. Japonezii au avut idei bune, dar s-au lovit de interese prea mari, balcanice, în România. Partea a treia a studiului poate fi găsită AICI. Elbphilharmonie Hamburg este construită într-un loc istoric semnificativ: în docurile Sandtorhafen. În 1875 a avut loc construcția primului depozit în Docurile Hamburg: Kaiserspeicher. Clădirea magnifică în stil neo-gotic a devenit rapid un reper al orașului, în timp ce orașul devenea un centru major al comerțului internațional. Distrus aproape complet în Al Doilea Război Mondial, Kaiserspeicher a fost demolat în 1963. În 1966, pe același loc a fost ridicat Kaispeicher A, bazat pe un proiect de Werner Kallmorgen. Aici se depozitau cacao, ceai și tutun până în anii ’90. Cu creșterea transportului în containere, totuși, importanța depozitului a scăzut și, în cele din urmă, a rămas gol. Puteți urmări Constanța 100% și pe Google News sau canalul de WhatsApp. Conținutul website-ului www.ct100.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informațiile publicate pe acest site sunt protejate de către prevederile naționale și internaționale legale în vigoare. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului acestui website.