Înapoi
Cosmin Răileanu explică cum impozitul pe clădiri crește prețul materialelor de construcții
Economie

Cosmin Răileanu explică cum impozitul pe clădiri crește prețul materialelor de construcții

Postat pe 12 Jan 2026

Update 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 4 minute

Articol scris de: Maria Simionescu

Impozitul pe clădiri comerciale și logistice majore determină o creștere aproape de 1% a prețurilor materialelor de construcții, susține Cosmin Răileanu, fondator al Depozit Virtual, potrivit unei analize publicate de Agerpres. Acest impozit adaugă costuri fixe ce se reflectă direct în prețurile finale, generând presiuni structurale asupra unui model de business depășit, construit în condiții economice diferite.

👉 Calculul impozitului pe clădiri și impactul său asupra costurilor

Impozitul pe clădiri pentru spațiile comerciale și logistice se calculează ca procent din valoarea impozabilă a construcțiilor, cu cote stabilite la nivel local. Pentru depozite evaluate la zeci de milioane de euro, impozitul anual poate ajunge la sume între zeci de mii și peste 150.000-200.000 de euro fiecare, în funcție de oraș și de nivelul taxării.

Deși acest cost pare mic comparativ cu cifra de afaceri, raportat la marja comercială din retailul de volum, el poate reprezenta între 0,3% și 0,7% din adaosul comercial, apropiindu-se chiar de 1%. Cosmin Răileanu subliniază că aceste costuri fixe nu dispar, ci se transferă integral către consumatori prin prețurile finale ale materialelor de construcții.

👉 Efectele presiunii fiscale asupra lanțurilor logistice și costurilor pentru consumatori

Fondatorul Depozit Virtual explică că actualul sistem de distribuție a materialelor a fost conceput într-o epocă caracterizată prin spații fizice ieftine și impact fiscal redus. În prezent, spațiile mari de depozitare care nu adaugă valoare materialelor, dar generează costuri fixe de impozite, utilități și logistică, devin o povară financiară pentru companii.

Acest context pune presiune asupra lanțurilor logistice tradiționale, făcându-le greu de susținut pe termen lung. Deși calitatea materialelor nu este afectată, costurile suplimentare se reflectă în prețurile finale, crescând sarcina financiară atât pentru persoanele care construiesc o locuință, cât și pentru dezvoltatori.

Cosmin Răileanu avertizează că industria materialelor de construcții trebuie să regândească modul în care funcționează lanțurile logistice, care au rămas încă tradiționale. El afirmă că, în contextul creșterii impunerilor fiscale și al costurilor fixe în creștere, modelele bazate pe spații mari imobiliare devin tot mai ineficiente.

Potrivit acestuia, presiunea fiscală accelerată de creșterea impozitului pe clădiri obligă piața să caute soluții mai eficiente, promovând modele de business care reduc dependența de spații fizice extinse și lanțuri logistice costisitoare, fără a elimina complet magazinele fizice.

Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Economie
Economie

Guvernul pregătește Ordonanța trenuleț cu noi măsuri fiscale pentru 2026

Guvernul a elaborat o Ordonanță de Urgență cu mai multe măsuri fiscale care vor fi adoptate în următoarea ședință de Guvern, potrivit documentului pregătit de Ministerul Finanțelor. Actul normativ, cunoscut generic sub denumirea „Ordonanța trenuleț”, cuprinde reglementări privind salariul minim, termene pentru facturarea în E-Factura, reducerea impozitului pe cifra de afaceri, dar și ajustări la nivelul sumelor forfetare acordate parlamentarilor și partidelor politice.

Economie

Salariul minim majorat crește și amenzile pentru încălcări rutiere din 2026

Creșterea salariului minim brut aduce nu doar avantaje, ci și majorarea amenzilor pentru șoferi, deoarece punctul de amendă reprezintă 5% din salariul minim. Potrivit antena3.ro, valoarea acestui punct va crește de la 202,5 lei la 216,2 lei începând cu 1 iulie 2026, ceea ce va influența cuantumul sancțiunilor aplicate pentru diferite abateri rutiere.

Economie

Ilie Bolojan vrea eliminarea pensionării anticipative și combaterea șomajului în România

Premierul Ilie Bolojan susține că România se confruntă cu un deficit major de forță de muncă în numeroase domenii și dorește modificări legislative pentru a elimina pensionarea anticipativă și pentru a readuce angajați în sectorul public, acolo unde personalul este supradimensionat. Declarațiile liderului guvernamental sunt relatate de News.ro și vizează creșterea participării active pe piața muncii în condițiile actuale.

Acasa Recente Radio Județe