Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
În fiecare an, pe 25 martie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Buna Vestire, marcată de vestea cea bună a întrupării Mântuitorului, adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril. Această sărbătoare este denumită și Ziua Cucului în tradiția populară românească. Potrivit ziarulamprenta.ro, se consideră că cucul începe să ciripească din această zi și continuă până la Sânziene, când se transformă în uliu.
Românii respectă mai multe superstiții de Buna Vestire, cum ar fi obiceiul de a pune sare și pâine în pragul casei pentru a proteja familia. De asemenea, se crede că, dacă o persoană mănâncă pește în această zi, va avea un an plin de energie și vitalitate, asemeni peștelui în apă. Este interzis ca pescarii să arunce mămăligă în apă, fiindcă se spune că toți peștii vor muri dacă acest lucru se întâmplă.
În ziua de Buna Vestire, se recomandă ca oamenii să fie veseli, îmbrăcați în haine curate, și să nu se certe, deoarece o dispută ar putea aduce necazuri pe parcursul întregului an. De asemenea, conform tradiției, nu este voie să se iasă din casă flămând, este esențial să se consume alimente și să nu se simtă foame.
Rugăciunea specifică acestei zile, cunoscută sub numele de Acatistul Bunei Vestiri, este recitată pentru a aduce liniște și binecuvântare. Aceasta începe cu invocații adresate Preasfintei Treimi și se încheie cu Tatal Nostru, o parte din tradiția ortodoxă profund respectată.
După Buna Vestire, pe 26 martie, românii sărbătoresc și Ziua Sfântului Arhanghel Gavriil, care a adus vestea Fecioarei Maria. Această zi este marcată în mod special de femei, care nu lucrează în casă, contrar bărbaților care își îndeplinesc obligațiile agricole. De asemenea, se crede că această zi nu este favorabilă pentru reproducerea animalelor sau a plantelor.
Continuând tradițiile strămoșești, românii respectă aceste obiceiuri cu devotament și credință, asigurându-se astfel că spiritul sărbătorii Buna Vestire rămâne viu în fiecare an.
Stagiunea de toamnă a Teatrului de Stat Constanța (TSC) aduce reîntâlnirea cu spectatorii în Sala Mare de pe Bulevardul Ferdinand nr. 11.
La Universitatea Rumeli din Istanbul a fost deschisă expoziția „Edificii de cult islamice din Dobrogea“, care prezintă monumentele islamice reprezentative din regiune. Acestea au fost ridicate atât în timpul administrației otomane, cât și după anexarea Dobrogei la România.
La Muzeul de Artă Constanța, vizitatorii pot explora „Fabrica de gravură”, o zonă interactivă situată în ultima sală pentru expoziții temporare, la parter. Acest spațiu reunește experiența și inovația artistică, omagiind o prietenie de lungă durată și pasiunea pentru artă.
În contextul unei societăți dominate de presiune și informații, credința rămâne un reper esențial. Preotul Romeo Ceplinschi, paroh la Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Valu lui Traian, transmite această credință prin apropierea și dăruirea față de enoriași, implicându-se nu doar liturgic, ci și în viața de zi cu zi a comunității.
