În cauză, în arest preventiv se află Vasile Deacu – executor judecătoresc (foto), Marinel Neagu, Viorica Stoian dar și Vlad Virgil. Asta în timp ce în arest la domiciliu rămân, momentan, Steluța Neagu, Nicoleta Pascale, Mihaela Evelin Verdeș și Camelia Bulgaru. De asemenea, sub control judiciar se află: notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica, George Mavroian, Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai și Ștefan Bulgaru. Potrivit datelor noastre, săptămâna viitoare, procurorii DIICOT ar putea solicita instanței de judecată, respectiv Curții de Apel Constanța, menținerea măsurilor prevenite mai sus amintite. De asemenea, tot potrivit surselor noastre, în vizorul DIICOT ar putea intra alți trei notari din Constanța, dar și un alt executor judecătoresc, având în vedere că aceștia ar fi derulat activități asemănătoare celor vizați deja de ancheta penală, însă, până în prezent, nu a fost efectuată extinderea urmării penale, context în care nu vom publica alte date care să conducă la identificarea acestora. Mai pecizăm că anchetatorii au derulat în această perioadă activități specifice, respectiv audieri, expertize medicale de specialitate și expertize grafoscopică prin intermediul căreia se va putea identificrea autorului unei semnături. Oficial, povestea începe în data 8 iulie 2025, atunci când procurorii DIICOT Constanța au anunțat reținerea a 13 inculpați ( 5 bărbați și 8 femei, doi dintre aceștia având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc), cercetați pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor. Conform DIICOT, din probele administrate în cauza a rezultat că, începând cu vara anului 2015, unul dintre inculpați (48 de ani) „profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate le-a recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces)“. „Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o coinculpată, au fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure“, conform DIICOT. „În cursul anului 2018, același inculpat a inițiat și constituit împreună cu alți doi inculpați (unul notar public și celălalt executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat, pentru diferite perioade de timp și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura ulterior operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil“, se mai arată în ancheta DIICOT. „Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), a identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente situate în municipiul Constanța. Pentru fiecare caz în parte, a fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-a urmărit și s-a realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată“, potrivit anchetatorilor. Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție. Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale, reţinerea, arestarea preventivă, reprezintă etape şi măsuri în cursul procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatoriului, activităţi ce nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul constituţional al prezumţiei de vinovăţie. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: UPDATE Toți inculpații arestați în dosarul Fabrica de Moșteniri ar putea fi eliberați marți de Înalta Curte! Vezi aici decizia