În perioada 1857-1882, în orașul vest-pontic a existat o comunitate britanică formată din aproximativ 100-150 de persoane, angajați ai companiei Danube Black Sea Railway and Kustendjie Harbour (DBSR) și membri ai familiei lor. DBSR a obținut în 1857, de la Imperiul Otoman, o dublă concesiune:construcția căii ferate Kustendjie-Tchernavoda (Cernavoda) și exploatarea micului port Kustendjie, ambele proiecte contribuind la dezvoltarea Dobrogei otomane. Lucrarea de față, rodul unei activități de cercetare și documentare de peste cinci ani, prezintă portrete ale celor mai importanți membri ai comunității: medici, ingineri, diplomați, funcționari, dar și poveștile de viață ale unor simpli angajați. William Henry Cullen, frații Barkley, Abraham Irwin Bolton, Edward Harris al III-lea, Samuel White Baker, Florence Baker, Edith Perkins, Jack Streaver, Elijah Blunt sau Frances Fremolut Sankey sunt doar o parte din cei a căror prezență la Constanța este evidențiată prin volumul de față. Comunitatea britanică a contribuit la dezvoltarea economică a orașului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care Dobrogea s-a aflat sub stăpânirea Imperiului Otoman. “Colonia” a continuat să existe la Kustendjie și după anul 1878, însă începând din anul 1882, după ce Statul Român a răscumpărat cele două concesiuni sus-menționate, cei mai mulți mebrii ai coloniei britanice s-au întos în patrie sau au căutat alte aventuri. La eveniment participă Delia Cornea, Răzvan Pantelimon, Gabriel Talmațchi, Gabriel Custurea, Corina Apostoleanu, Emanuel Plopeanu, Valentin Ciorbea, Radu Cornescu. Cristian Cealera, autorul volumului „Comunitatea britanică din Kustendjie (1857–1882) – Portrete din trecut”, explică motivația din spatele lucrării sale, evidențiind o perioadă puțin cunoscută din istoria Constanței. Spre deosebire de alți autori care s-au concentrat pe aspecte tehnice sau economice ale concesiunilor britanice, Cristian Cealera a dorit să pună accentul pe componenta umană: cine erau acești britanici, cum au ajuns în Kustendjie, dacă au venit cu familiile, dacă li s-au născut copii aici și ce relație au avut cu orașul. Pentru documentare, a folosit arhive britanice și românești, site-uri de genealogie, dar și sprijinul descendenților acestor britanici, precum un prieten din Canada, John Tench, care i-a furnizat informații despre familia sa. Lucrarea este prima cercetare istorică de autor cu caracter de specialitate și este publicată sub egida Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. „În cercetarea despre comunitatea britanică din Kustendjie m-am concentrat pe aspectele legate de exploatarea căii ferate Constanța – Cernavodă, dar mai ales pe viețile oamenilor care au făcut parte din această comunitate – precum Cristel C. și Constanția C. Această comunitate a existat între anii 1857 și 1882. Au mai existat autori care au menționat aspecte tehnice sau economice ale concesiunii, însă, din punctul meu de vedere, lipseau detaliile legate de efectivitatea prezenței britanicilor aici: cine erau ei, cum au ajuns la Kustendjie, dacă au venit singuri sau cu familiile, dacă li s-au născut copii aici. Am fost interesat de aceste aspecte identitare și am beneficiat de sprijin important în documentare. Am consultat arhive britanice și românești, site-uri de genealogie – arhivele britanice sunt excelente, din păcate, mai bune decât ale noastre. De asemenea, am fost ajutat de urmași ai acestor cetățeni britanici. Unul dintre ei este John Tench, stabilit în Canada, care mi-a devenit prieten și care îmi trimite constant informații despre familia lui – lucruri extrem de valoroase pentru reconstituirea istoriei personale a celor care au trăit la Kustendjie. Un alt exemplu este George, un arhitect și autor care a scris despre genealogia familiei sale. Au fost mulți oameni care au contribuit, care au pus câte o „cărămidă” la această cercetare. Tot ceea ce am făcut eu a fost să adun aceste informații și să le pun cap la cap, să construiesc o imagine coerentă și detaliată. Ceea ce vedeți astăzi este prima mea lucrare de specialitate. Deși am mai semnat și alte cărți de-a lungul timpului, această apariție editorială este una academică, publicată sub egida Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Este o mare onoare pentru mine și sunt profund recunoscător tuturor celor care m-au sprijinit”, a spus Cristian Cealera. Delia Cornea, directorul Muzeului de Istorie Națională Constanța, a subliniat importanța lansării volumului semnat de Cristian Cealera, menționând că este a treia apariție editorială a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța într-un interval de doar două săptămâni. Ea a evidențiat contribuțiile constante ale autorului, care s-a apropiat de muzeu în 2018 și, deși nu avea inițial o licență în istorie, a urmat un doctorat în domeniu, din pasiune pentru trecut. Cealera s-a remarcat prin tururi ghidate, cărți, scenarii de film și benzi desenate cu tematică istorică. Cartea lansată, „Comunitatea britanică din Kustendjie (1857–1882)”, reprezintă debutul său în cercetarea științifică și este considerată o lucrare documentată, accesibilă publicului larg și onorantă pentru muzeu. Cornea a mai anunțat intenția instituției de a publica un volum de benzi desenate dedicate sitului arheologic de la Adamclisi. „Este un alt moment important pentru muzeul nostru. În decurs de două săptămâni, aceasta este cea de-a treia apariție editorială. Colegul nostru s-a apropiat de muzeu în 2019, însă colaborarea a început, de fapt, din 2018. A fost începutul unei colaborări foarte frumoase în cadrul instituției noastre. Deși nu avea licență în istorie, fiind un pasionat al acestui domeniu, a urmat un doctorat la Iași. Ulterior, dorința lui a fost să activeze în plan arheologic. Ce este important de spus despre Cristian Cealera este că face totul cu pasiune. Este un om care se dedică total activităților pe care le desfășoară – de la tururi ghidate, la cărți, scenarii pentru filme (cel mai recent fiind dedicat Cazinoului din Constanța), până la scenarii de benzi desenate, singurele de acest gen dedicate istoriei antice. S-a făcut remarcat prin „Poveștile Mării Negre”. Volumul de față reprezintă „botezul” său în activitatea științifică. Este o carte documentată, iar ceea ce o face specială este faptul că experiența anterioară cu celelalte publicații i-a permis ca stilul său să fie accesibil și publicului larg. Volumul său face cinste muzeului nostru. Ne dorim ca în viitor să realizăm și un volum de benzi desenate dedicat cetății Adamclisi”, a spus Delia Cornea, directorul MINAC. Citește și: FOTO VIDEO Volumele Pontica 57 și Supplementum XI, lansate la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța