Procurorii DIICOT vor cere azi menținerea masurilor preventive dispuse în această cauză, cu mențiunea că oricare va fi hotărârea de azi, aceasta va putea fi contestată la instanța superioară. Printre primii care au coborât din mașinile Poliției s-a aflat și executorul judecătoresc Vasile Deacu. În această dimineață, suspecții din dosarul Fabrica de moșteniri au ajuns la Palatul de Justiție Constanța în jurul orei 9.00. După câteva minute a sosit și mașina de la Arest care a adus-o pe Viorica Stoian. Amintim că în cauză procurorii cercetează mai multe persoane pentru presupusa săvârșire a infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor. În dosarul intitulat generic Fabrica de moșteniri au fost arestați preventiv de Curtea de Apel Constanța, la data de 10 iulie 2025, Vasile Deacu (executor judecătoresc), Virgil Vlad, Viorica Stoian și Neagu Marinel, iar arest la domiciliu au primit: Verdeș Mihaela Evelin, Pascale Nicoleta, Camelia Bulgaru și Neagu Steluța. De asemenea, Curtea de Apel a decis luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de notarul Joița Botezatu, Florența Lăcrămioara Stoica și George Mavroian. Tot pe 10 iulie 2025, Curtea de Apel Constanța a respins propunerea de arestare formulată de DIICOT față de Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai, Gheorghe Petronela, și Ștefan Bulgaru. Ulterior, Înalta Curte a decis ca plasarea sub control judiciar a următorilor: Valerica Moldovencei, Radu Vasilica, Iliescu Mihai și Ștefan Bulgaru. Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale, reținerea și arestarea preventivă reprezintă etape și măsuri din cursul procesului penal, reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual adecvat de administrare a probatorului, activități care nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul constituțional al prezumției de nevinovăție. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: Iată de ce a fost arestat executorul judecătoresc Vasile Deacu: circumstanțele personale favorabile nu pot estompa sentimentul de insecuritate creat în cadrul colectivității umane