Tunelul Palas, parte din patrimoniul național, beneficiază de reabilitare
Tunelul Palas a fost inclus în lista lucrărilor de artă din Patrimoniul Național, grație arhitecturii inovatoare a portalelor și structurilor inginerești, realizate din zidărie de piatră. Proiectul de reabilitare a acestuia a fost demarat de Sucursala Regională C.F. Constanța, având ca scop principal asigurarea unui al doilea acces feroviar în Portul Constanța Nord. Proiectul se intitulează "Reabilitarea și electrificarea liniei CF 816 Palas-Port A, consolidare tunel km 224+670/225+160" și este destinat să îmbunătățească infrastructura feroviară din port.
În prezent, indicatorii tehnico-economici necesari pentru proiectare și execuție urmează să fie aprobați de Ministerul Transporturilor. Această inițiativă vine pe fondul nevoii de a spori capacitatea de transport feroviar din zonă, având în vedere că, la începutul anilor 1900, legătura feroviară cu Portul Constanța se realiza pe o linie inițială, zig-zaguează, unde viteza maximă de circulație era limitată la doar 15 km/h, iar locomotivele puteau transporta doar 5-6 vagoane.
Un aspect notabil al proiectului este racordarea tunelului la dispozitivul feroviar din port, realizată printr-o transee deschisă, lungă de 5,845 km, care leagă trenurile din exterior de căile ferate interne. Această lucrare a fost realizată sub conducerea fermă a lui Gr. Tocilescu, cercetător al istoriei Valurilor Dobrogene și membru al Academiei Române.
Tunelul a fost pus în exploatare pe 1 aprilie 1908 pentru transportul de marfă, iar pe 1 august 1908 a început și traficul de călători. Construcția acestui tunel a fost esențială pentru rezolvarea problemelor de acces ale trenurilor de marfă și pentru facilitarea transferului călătorilor, în special pentru aceștia care ajungeau la Constanța cu trenul Orient Expres.
Acest tunel are o lungime de 490 m, fiind săpat sub faleza orașului și construit în soluri cu loess. Aceasta a necesitat măsuri speciale de consolidare a pereților și a bolții, folosindu-se moloane de piatră de granit. De asemenea, tunelul subtraversează calea ferată dublă 813 Constanța - Mangalia, dar și drumuri naționale și conduceri de termoficare, gaze și apă, ceea ce evidențiază complexitatea proiectului.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
