Cătălin Boacnă obține titlul de doctor la Universitatea Bordeaux cu o teză despre dreptul penal și viața privată digitală

Avocatul Cătălin Boacnă, originar din Vrancea, a primit săptămâna trecută titlul de doctor la Universitatea Bordeaux, cu cel mai înalt calificativ. Evenimentul a marcat o premieră pentru Facultatea de Drept a Universității Al. I. Cuza din Iași, prima instituție de profil din România unde un doctorand în cotutelă a susținut public teza în străinătate, conform informațiilor oferite de %source%.

👉Comisia de susținere remarcabilă și contextul susținerii

Susținerea tezei a avut loc vineri, 19 decembrie, în prezența unei comisii de șase membri, cu personalități importante din dreptul românesc și francez. Facultatea de Drept a Universității Bordeaux, recunoscută ca fiind cea mai bună din Franța, a găzduit evenimentul istoric.

Cătălin Boacnă și-a început studiile doctorale sub îndrumarea profesorului Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și rector la Universitatea Al. I. Cuza din Iași. Coordonarea tezei a fost realizată în comun cu profesorul Jean-Christophe Saint-Pau, decan al facultății din Bordeaux și președinte al Asociației Franceze de Drept Penal.

👉Analiza tezei privind viața privată în era tehnologică

Lucrarea susținută de Cătălin Boacnă se intitulează „Viața privată în era tehnologică, o provocare pentru dreptul penal. Studiu comparativ Franța–România” și a fost finanțată prin Bursa de excelență oferită de Guvernul Franței. Teza analizează modificările vieții private cauzate de digitalizare, inteligența artificială și utilizarea datelor biometrice sau genetice.

Prof. Guillaume Beaussonie, președintele comisiei, a subliniat că „subiectul este foarte actual, există o nevoie reală de protejare a vieții private prin instrumentele dreptului penal, în era numerică. Lucrarea exprimă o muncă impresionantă a doctorandului”.

Cătălin Boacnă a evidențiat efectele colectării continue a datelor personale, explicând că „omul conectat permanent la un ecran animat de algoritmi devine, în realitate, un om «colectat»: existența sa cotidiană este însoțită de o captare continuă a datelor, atât de către giganții IT, cât și de către autoritățile publice”. El susține că dreptul penal trebuie să dezvolte noi instrumente adaptate acestor realități tehnologice.

Printre riscurile identificate se află preluarea treptată a funcțiilor decizionale, inclusiv în alegeri electorale, de către algoritmi. „Problema apare în momentul în care omul conectat întreabă cu cine să voteze. În acel punct, riscul nu mai este unul pur individual, ci unul de pierdere colectivă a liberului arbitru, prin deplasarea facultății de a decide din sfera conștiinței personale în cea a recomandărilor algoritmice”, a concluzionat Boacnă.