Update 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Un sondaj național realizat de IRES arată că majoritatea românilor percep anul 2025 drept unul dificil pentru țară, deși la nivel personal mulți spun că s-au descurcat bine. Datele indică un climat social de adaptare forțată și lipsă de încredere în deciziile publice, menționează IRES în raportul “Românii în anul 2025”.
Conform sondajului realizat de IRES, 68% dintre respondenți consideră că anul 2025 a fost unul bun sau foarte bun la nivel individual, demonstrând o capacitate ridicată de adaptare personală. Totuși, 63% cred că pentru România acesta a fost un an rău sau foarte rău, evidențiind o percepție negativă asupra evoluției generale a țării.
În ceea ce privește situația financiară personală, 42% dintre participanți au declarat că s-a înrăutățit comparativ cu 2024, iar doar 21% au raportat o îmbunătățire. Mai mult, 51% spun că nivelul de stres perceput în 2025 a fost mai mare față de anul precedent, în timp ce 52% au trecut prin momente de tristețe, dar 62% au avut și motive de bucurie semnificativă.
O mare parte dintre români (peste 60%) consideră că reformele guvernamentale adoptate în 2025 nu sunt echitabile, iar majoritatea cred că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a crește taxele, conform IRES. Peste jumătate dintre respondenți (53%) au simțit efecte negative ale acestor reforme asupra nivelului lor de trai sau al familiei.
Aproape 78% sunt de acord că pentru reducerea deficitului bugetar cheltuielile trebuiau ajustate înainte de majorarea taxelor, iar 58% consideră că reformele nu sunt distribuite echitabil între populație, mediul privat și stat. Totuși, 67% cred că aceste reforme sunt importante pentru economia pe termen lung, iar 59% le consideră necesare pentru stabilitatea țării.
Criza încrederii în clasa politică s-a accentuat în 2025, cu doar 8% dintre români declarând că au încredere în politicieni, în scădere față de 10% în 2023 și 2024. Cele mai ridicate niveluri de încredere sunt în profesiile din domeniul protecției și serviciilor publice, precum pompieri, medici, profesori și ofițeri de armată.
Potrivit sondajului IRES, doar patru partide politice ar depăși pragul electoral de 10% în intențiile de vot dacă alegerile parlamentare ar avea loc în 2026, restul având procente sub acest minim. Totodată, au crescut încrederea în profesori (+15%), medici și ofițeri de armată (+11%), polițiști (+8%) și jurnaliști (+7%), în timp ce specialiștii IT au înregistrat o scădere (-6%).
Partidul Mișcarea Populară (PMP) din Constanța se prezintă cu un program guvernamental amplu, care include peste 200 de măsuri menite să îmbunătățească situația țării. Conform unei declarații recente, PMP susține că este cea mai bună echipă atât la nivel național, cât și în județul Constanța.
În județul Constanța, se organizează 559 de secții de votare, dintre care 211 se află în municipiul Constanța. Potrivit ziarulamprenta.ro, față de ultimele alegeri, a fost adăugată o secție de votare în orașul Năvodari.
În cadrul alegerilor recente, Constanța a ocupat locul 14 la nivel național în ceea ce privește prezența la vot. Conform ziarulamprenta.ro, aceasta reflectă un interes moderat al alegătorilor din județ.
Dumitru Caragheorghe, un activist civic din Constanța, a fost motivat să acționeze după ce a observat distrugerea spațiilor verzi și urbanismul haotic din oraș. Conform ziarulamprenta.ro, el a co-fondat, împreună cu Stelian Ion, platforma VERDE URBAN în primăvara anului 2016, cu scopul de a revigora spiritul civic din Constanța.
