Marile puteri eșuează în gestionarea conflictelor din Orientul Mijlociu
Update cu 9 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Marile puteri eșuează în gestionarea conflictelor din Orientul Mijlociu
După aproape un an de război în Orientul Mijlociu, marile puteri ale lumii s-au dovedit incapabile să oprească sau chiar să influențeze semnificativ conflictul din această regiune. Analiza situației, realizată de jurnalistul Roger Cohen de la The New York Times, evidențiază neputința autorităților internaționale, în special a Statelor Unite, în fața escaladării violențelor în Gaza și Liban.
Negocierile între Israel și Hamas, mediata de SUA pentru a pune capăt luptei din Gaza, au fost considerate în repetate rânduri de administrația Biden ca fiind pe punctul de a obține progrese, însă rezultatele nu s-au concretizat. Eforturile curente ale Occidentului de a preveni un război pe scară largă între Israel și Hezbollah în Liban sunt compensatoare, dar șansele de succes sunt tot mai îndoielnice după ce Israel a omorât, vineri, pe Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah. Richard Haass, președintele emerit al Consiliului pentru Relații Externe, a declarat că "în lume există multă capacitate în mai multe mâini, iar forțele centrifuge sunt considerabil mai puternice decât cele centralizatoare", făcând referire la fragmentarea regională.
Uciderea lui Nasrallah, care a fost liderul Hezbollah timp de peste trei decenii, lasă un vid de putere în interiorul organizației, ceea ce ar putea dura mult timp pentru a fi umplut. Această pierdere reprezintă o lovitură majoră pentru Iran, principalul susținător al Hezbollah, având potențialul de a destabiliza chiar și Republica Islamică.
Capacitatea Statelor Unite de a exercita presiuni asupra Iranului și a grupurilor afiliate acestuia, cum ar fi Hezbollah, este acum limitată. Organizațiile Hamas și Hezbollah, desemnate ca teroriste de către Washington, se află aproape complet în afara vizibilității diplomatice americane. Totuși, SUA continuă să aibă o influență considerabilă asupra Israelului, în special prin ajutor militar. Recent, președintele Biden a semnat un pachet de asistență militară de 15 miliarde de dolari pentru Israel.
După atacurile devastatoare din 7 octombrie, care au dus la un răspuns militar masiv din partea Israelului, numărul victimelor civile palestiniene a crescut semnificativ, fără a stârni reacții foarte critice din partea administrației americane. Deși Joe Biden a menționat că acțiunile Israelului au fost "exagerate", sprijinul pentru aliatul american a fost constant.
Problemele se complică și mai mult, deoarece liderii mondiali se îndreaptă către reuniunile Adunării Generale a ONU, unde echilibrul între inamicii Israelului rămâne fragil. Niciuna dintre puterile regionale nu pare îndeajuns de puternică sau angajată să conteste Israelul militar, iar temerile de amploare a conflictului, precum și consecințele umanității, nu par să aibă un impact semnificativ asupra deciziilor de pe teren.
În concluzie, pe măsură ce criza din Orientul Mijlociu continuă să se adâncească, posibilitățile de a ajunge la un consens pentru pace dispar, iar liderii de pe ambele părți profite de pe urma situației actuale, fără a lua în considerare rezultatele devastatoare pe termen lung. O întrebare rămâne în continuare: cine va reuși să aducă stabilitatea în această regiune tulburată?
