Deficitul de profesori de fizică și științe exacte în județul Constanța

În județul Constanța, cel mai tânăr profesor de fizică are vârsta de peste 40 de ani, în condițiile în care facultatea se finalizează, de regulă, la 23 de ani. Acest lucru sugerează o perioadă de aproximativ 17 ani în care nu s-au găsit candidați pentru a deveni profesori de fizică. Aceeași situație se regăsește și în cazul altor discipline, în special în domeniul științelor exacte.

Potrivit unor cadre didactice, este o tendință tristă în rândul profesiilor educaționale. "Noi am avut profesori buni, copiii dumneavoastră au profesori, dar va spun sincer că nu știu ce profesori vor mai avea copiii lor. Daca vor mai avea. Nu vine nimic din urmă", declară un dascăl. La materii precum limba română și engleză, absolvenții de liceu aleg în continuare să devină profesori, dar lipsa cadrelor didactice este acută în domeniile STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică).

Problema a fost recunoscută recent și de ministrul Educației, care a participat la un eveniment ONU în New York, subliniind deficitul de profesori pe aceste discipline. "Am crescut salariile profesorilor cu 50% în medie în ultimul an. I-am implicat în discuțiile privind noul cadru legal și acordăm candidaților la profesie o bursă egală cu un salariu mediu în România, astfel încât să fie atrași de cariera didactică", a afirmat ministrul.

Cu toate acestea, există numeroase motive pentru care tinerii evită meseria de profesor. Una dintre principalele cauze este salariul, care a fost considerat insuficient chiar și în anii 2000. Chiar dacă salariile s-au îmbunătățit prin eforturile sindicatelor, ministerul a omis să menționeze că acest lucru a venit și cu tăieri, cum ar fi eliminarea voucherelor de vacanță pentru profesorii cu salarii mai mari.

În plus, volumul de muncă a crescut semnificativ, iar relația cu părinții devine din ce în ce mai complicată. de asemenea, lipsa fondurilor pentru asigurarea unui mediu de învățare adecvat se face resimțită, autoritățile locale având priorități discutabile în utilizarea bugetului.

De asemenea, accesul la școli rămâne o problemă, în special în zonele rurale, unde profesorii nu sunt reimbursați pentru transport. Recent, s-a raportat că într-o comună din județul Constanța, cadrele didactice nu au primit decontul transportului din luna martie, fiind nevoite să suporte din propriul buzunar cheltuielile necesare.

Condițiile de muncă, precum lipsa încălzirii în sălile de clasă pe timpul iernii, contribuie și ele la neatractivitatea acestei meserii. În comparație cu angajații din alte domenii, cum ar fi funcționarii publici, profesori se confruntă cu dificultăți suplimentare.

Cât despre percepția tinerilor asupra carierei de profesor, mulți preferă să devină influenceri sau să câștige bani pe rețelele de socializare, având așteptări irealiste legate de succesul financiar rapid.

Deficitul de profesori este o problemă complexă, care nu poate fi soluționată pe termen scurt. Pe termen lung, ar putea exista o șansă de îmbunătățire dacă autoritățile române vor recunoaște gravitatea acestei situații și vor transforma educația într-o prioritate reală. În alte țări europene, cum ar fi Germania, Polonia sau Ungaria, problemele legate de deficitul de profesori sunt deja evidente, ceea ce sugerează că acest fenomen afectează întreaga Europă. Soluțiile trebuie găsite urgent, pentru a asigura viitorul educației în România.