Vicepremierul a afirmat că perioadele electorale recente au întârziat aplicarea reformelor asumate la nivel european și că „atât UE, cât şi agenţiile de rating (…) au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente”, motiv pentru care Guvernul a lucrat la un nou pachet de măsuri. Executivul a decis să își asume răspunderea pe pachetul destinat reducerii deficitului. Barna a declarat că „suntem în faţa unei provocări majore în ceea ce priveşte viitorul fiscal-bugetar al ţării”, dar a adăugat că aceasta poate fi transformată într-o oportunitate, cu condiția adoptării unor reforme ferme, care să conducă la „un stat mai suplu (…) care oferă servicii mai bune”. Referindu-se la evoluțiile economice ale României din ultimele decenii, vicepremierul a subliniat că țara a cunoscut „o redresare economică semnificativă”, recuperând considerabil din decalajele față de alte state UE. Totodată, a atras atenția că această creștere rapidă a generat „dezechilibre care trebuie corectate”. Pentru menținerea acestei traiectorii favorabile, Barna consideră esențială o intervenție rapidă asupra vulnerabilităților acumulate: „doar dacă gestionăm urgent (…) deficitele gemene” va putea fi păstrată această direcție de dezvoltare. Vicepremierul a criticat presiunea acumulată asupra stabilității economice a țării în ultimul deceniu: „această situaţie creată în ultimii 10-12 ani” a dus la o creștere semnificativă a datoriei publice, precum și la un dezechilibru bugetar periculos. În contextul unei situații internaționale tensionate, inclusiv dispute comerciale între SUA și UE și scăderea producției industriale în marile economii europene, primele șase luni ale anului au fost „marcate de provocări majore, atât pe plan intern, cât şi pe plan extern”. Guvernul urmează să își asume răspunderea pe noul pachet de măsuri, menit să reducă presiunea fiscală și să asigure sustenabilitatea finanțelor publice în următorii ani.