Închiderea reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă, anunțată pentru 2027
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a informat vineri că reactorul 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă va fi închis în anul 2027 pentru a intra într-un proces de retehnologizare. El a asigurat că România nu va fi afectată de această oprire, subliniind că producția de energie electrică va crește în această perioadă, iar capacitatea de producție a reactorului va fi compensată.
Burduja a menționat proiectele centralei de la Mintia, Iernut, Isalnita și Turceni ca fiind soluții viabile pentru a suplini capacitatea reactorului închis. „Prioritatea zero este siguranța, cu atât mai mult într-o centrală nuclearo-electrică. E de spus că la reactorul 1 nu am vorbit de o avarie în zona de producție a energiei nucleare, ci în zona clasică a centralei. A fost vorba de o pompă și de niște clapete care au avut o avarie. Ea s-a remediat iar reactorul a fost repornit. E un reactor care se apropie de finalul primului ciclu de exploatare, de 30 de ani, și în 2027 el se va opri și va intra în retehnologizare, un proces care este absolut în grafic, așa cum ar trebui să fie”, a declarat ministrul.
Reactorul 1 al CNE Cernavodă a fost pus în funcțiune comercială pe 2 decembrie 1996, în timp ce reactorul 2 a început activitatea pe 28 septembrie 2007. Acest reactor are o putere instalată de 700 MW și asigură aproape 10% din consumul total de energie al țării.
Între 2011 și 2022, România a pierdut 15% din capacitatea de producție a energiei electrice, datorită închiderii mai multor centrale pe cărbuni. De asemenea, au fost instalate aproximativ 4.600 MW de centrale eoliene și solare, însă aceste adăugiri nu au compensat scăderile. Comparativ, țări precum Grecia au crescut capacitatea de producție cu 46%, Germania cu 43%, iar Polonia cu 23%.
Aceste variații în capacitatea de producție au un impact semnificativ asupra prețului energiei. „Cauzele pentru limitele în producția de energie electrică, precum și pentru prețurile mari pe piețele de energie, sunt multiple, dar se rezumă la elemente precum incoerențele în adoptarea unei Strategii Energetice Naționale, birocrație și o abordare populistă, toate acestea contribuind la amânarea beneficiilor colective aduse de tranziția energetică, un proces care se întâmplă deja în alte state UE”, a declarat Alessio Menegazzo, CEO & country manager PPC România, pe contul său de LinkedIn.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
