Bugetul României, o construcție fictivă: Previziuni sumbre pentru economie

Bugetul României, o construcție fictivă: Previziuni sumbre pentru economie

Analizând situația bugetară a României, experții trag un semnal de alarmă, considerând că aceasta se prezintă ca o construcție fictivă, lipsită de realitate. Specialiști din domeniu, inclusiv reprezentanți ai Băncii Naționale a României (BNR), anticipă vremuri dificile pentru economia națională, cu riscul crescut al unei recesiuni economice.

Conform unei analize recente publicate de Economica, deficitul bugetar al României pentru anul curent este comparabil cu cel înregistrat în perioada pandemiei, atingând aproximativ 8,5% din PIB. Această situație este agravată de impozitele declarate neconstituționale de Curtea Constituțională și de cheltuielile necontrolate pentru pensii speciale și energie. Bogdan Glavan, profesor de economie, a subliniat într-un interviu că "finanțele publice au fost devalizate pentru a se cumpăra voturi", fiind de așteptat consecințe negative pe termen lung.

Un alt aspect critic evidențiat îl reprezintă impactul Legii Pensiilor, care, deși va avea efecte limitate în 2024, se va face resimțit semnificativ în 2025. Glavan compară situația economică a României cu cea a Greciei în timpul crizei financiare globale, atrăgând atenția asupra faptului că resursele financiare sunt insuficiente pentru susținerea pensiilor și salariilor.

De asemenea, Uniunea Europeană a respins planurile de redresare economică propuse de autoritățile române, considerându-le ca fiind insuficiente. Totuși, în contextul politic actual, caracterizat printr-o creștere a partidelor radicale, UE ar putea adopta o atitudine mai permisivă pe termen scurt. Cu toate acestea, o corecție fiscală majoră, inclusiv creșteri de taxe, va fi inevitabilă.

Datele furnizate de BNR și Institutul Național de Statistică (INS) indică o creștere a semnelor de slăbiciune economică, cu scăderi în exporturi și formarea brută de capital fix în ultimele trimestre. În contrast, consumul, stimulat de creșterile salariale, rămâne singurul motor de creștere economică.

Membrii Consiliului de Administrație al BNR estimează o contracție economică începând cu trimestrul II al anului viitor. Rata șomajului crește, iar numărul angajărilor scade, având ca efect o stagnare a pieței muncii. De asemenea, deficitele balanței comerciale și ale contului curent s-au deteriorat, în special în trimestrul II al anului 2024, din cauza creșterii importurilor pe fondul declinului exporturilor.

Economiștii avertizează că "pomenile electorale" vor genera probleme serioase, contribuind la inflație și afectând puterea de cumpărare a populației, dar și competitivitatea firmelor. Creșterile preconizate ale impozitelor vor exacerba presiunea asupra economiei, afectând consumul și investițiile.

În concluzie, se preconizează că economia României va intra în recesiune odată ce consumul va începe să scadă, ca urmare a creșterilor de taxe și stagnării pieței muncii.