Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Viața poetului național Mihai Eminescu continuă să stârnească fascinație, fiind presărată cu detalii mai puțin cunoscute și controverse, potrivit unei analize %source%. Deși cunoscut în principal pentru creațiile sale literare, destinul său personal a fost marcat de trăiri intense, culminând cu finalul său trist și modest.
Eminescu a continuat să compună poezii până aproape de sfârșitul vieții, versurile fiind găsite într-un mic carnețel în buzunarul halatului său de spital. Moartea sa, la data de 15 iunie 1889, a survenit într-un sanatoriu de boli mintale din București, într-o atmosferă sobră, departe de recunoașterea culturală ulterioară. Această detaliere pune în lumină condițiile simple în care a sfârșit marele poet.
Pe lângă scrisul intens, Eminescu avea un obicei special: citea și scria cu voce tare, adesea petrecând zile și nopți întregi izolat, absorbit în lecturile sale. Acest comportament ilustrează concentrarea sa profundă asupra creației, în detrimentul grijii pentru nevoile personale.
Viața sentimentală a lui Eminescu a fost o sursă importantă de inspirație. De exemplu, poemul „Pe lângă plopii fără soț” ar fi fost dedicat Cleopatrei Leca Poenaru, fiindu-i o iubire discretă și intensă. În copilărie, Eminescu era adesea năzdrăvan, inclusiv aducând șerpi din pădure, ceea ce ajungea să îngrijoreze chiar și pe tatăl său.
Deși talentul său literar este unanim recunoscut, Eminescu a avut și aversiuni evidente, printre care ura față de matematică, pe care o considera una dintre cele mai dificile științe. În schimb, era pasionat de sporturile precum fotbalul și înotul, domenii în care excela. Momentele de cumpănă existențială l-au făcut să ia în calcul și călugăria, o intenție care însă nu s-a realizat.
Pe lângă geniul său literar, Mihai Eminescu se remarca și printr-un patriotism profund, manifestat prin celebrul său salut: „Trăiască nația!”, la care răspundea frecvent „Sus cu dânsa!”. Această formulă reflecta atașamentul său puternic față de valorile și destinul României.
Aceste detalii despre personalitatea complexă a poetului oferă o imagine nu doar literară, ci și umană a unei figuri esențiale din cultura română, subliniind contrastele dintre geniul său creator și greutățile vieții personale.
Ajunul Crăciunului reprezintă ultima zi de post din Postul Nașterii Domnului, care începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. Crestinortodox.ro menționează că această zi este marcată prin post aspru și numeroase tradiții religioase și populare, care pregătesc sufletește și simbolic sărbătoarea Nașterii Mântuitorului.
Psalmul 3 este frecvent citit de credincioși în clipele de neliniște și dificultate, fiind o rugăciune pentru protecție și întărire sufletească, potrivit explicațiilor date de părintele Adrian Vasile, conferențiar universitar și preot din Constanța. Specialistul detaliază în %source% semnificațiile istorice și spirituale ale acestui text biblic, care continuă să inspire prin cuvintele sale pline de speranță.
Mai multe situri și muzee din Dobrogea își vor adapta programul de vizitare în perioada sărbătorilor de iarnă 2025-2026, anunță oficialii responsabili. Printre acestea se numără Edificiul Roman cu Mozaic, Complexul Muzeal Tropaeum Traiani din Adamclisi și Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Centrul Hamangia, potrivit informațiilor comunicate către public.
Organizatorii au anunțat reluarea atelierelor de sâmbătă, programate să reînceapă pe 17 ianuarie 2026. Aceștia le mulțumesc tuturor participanților care au susținut și au contribuit la crearea unor experiențe creative valoroase de-a lungul anului.
