Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
O nouă carte a fost lansată recent, concentrându-se pe viața și opera pictoriței române de origine armeană, Sirarpy Torossian, născută Semizian în 1916, în Mangalia, și decedată în 1995 în New York. Potrivit ziarului Amprentă, această lucrare reprezintă prima monografie dedicată complet artistei, care în România este încă slab cunoscută, deși a avut o activitate expozițională intensă.
După ce a studiat la Academia de Arte Frumoase din București între anii 1934-1937, avându-l profesor pe Camil Ressu, Torossian și-a perfecționat abilitățile la Kunstakademie din Munchen sub auspicii și a fost bursieră a Fundatiei Alexander von Humboldt. Artista a avut trei expoziții personale în Capitală, în 1939, 1945-1946 și 1957, și a participat la numeroase expoziții colective din țară, fiind distinsă cu premiul "Inginer L. Laserson" la Salonul Oficial de pictură și sculptură din 1945.
Notează ziarul, citând surse, că artistă a expus și la expoziții din străinătate, printre care Budapesta, Paris, Praga, Viena și orașe din Brazilia, între 1947 și 1961. În 1939 s-a căsătorit cu sculptorul Hovaghim (Ovaghim) Torossian, de origine armeană, despre care se cunoaște că a decedat în 1974 în New York. Familia s-a mutat din România în 1963, iar în 1964, după o scurtă ședere în Liban, Sirarpy și soțul ei s-au stabilit în SUA, la New York.
Cartea urmărește această etapă a vieții artistei, după ce la 48 de ani ajunsă în America, Torossian a fost nevoită să reînvețe cum să-și exprime arta. În America, ea a expus sporadic, în 1966 la Galeria AGBU din New York, în 1967 în cadrul unor expoziții organizate de The American Council for Emigrees in the Professions și în 1969 la Inter-Chruch Center din New York. Pentru a-și susține traiul, a lucrat și ca desenatoare medicală pentru Universitatea Rockefeller, contribuind cu desene clinice publicate în diverse studii medicale.
Stilul său artistic variază de la postimpresionism la expresionism și suprarealism, iar tematic abordată include portrete, peisaje, naturi moarte, scene religioase și laice, cu predilecție pentru scene cu cai. Ziarul amintște, conform site-ului ziarulamprenta.ro, că cercetarea asupra vieții și operei artistei a fost inițiată de sculptorul Anton (Tony) Eberwein și soția sa, Armenui (Almy) Eberwein, stabilită în Germania. Cartea, bogat ilustrată, a fost editată de Editura Ararat din București în 2025, cu sprijinul Uniunii Armenilor din România și are un design grafic elegant semnat de Petru Stendl, fiind tipărită în ediție bilingvă, cu traducere în limba engleză realizată de Monica Manu.
Doctorul înistoria artei Eduard Andrei, specialist în domeniu, afirmă că această lucrare reprezintă o recuperare importantă pentru cultura românească și adaugă valoare prin documentele inedite și imagini de arhivă folosite pentru a aduce în atenție o figură de nedrept uitată a artei din secolul XX.
Începutul sezonului 2025 al competițiilor de Kureș a fost marcat pe 1 mai, în Valu lui Traian, cu participarea unor sute de localnici, inclusiv a președintelui Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi. Câștigătorii evenimentelor din mai au fost recompensați cu berbeci și premii în bani.
Un proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național a avut ca obiectiv sprijinirea incluziunii sociale prin implicarea activă a tinerilor din Hârșova în cultura locală. Timp de 20 de zile, participanții s-au întâlnit zilnic la Casa de Cultură Carsium pentru a lucra pe tema teatrului și a crea scenete inspirate din realitățile lor.
Pe 28 octombrie 1940, premierul grec Ioannis Metaxas a respins ultimatumul Italiei cu un răsunător „ΟΧΙ” („Nu”), blocând astfel trecerea trupelor italiene prin teritoriul Greciei. Gestul a devenit un simbol puternic al demnității și curajului poporului grec în fața agresiunii.
MINA Constanța anunță finalizarea celei de-a doua campanii de cercetare arheologică sistematică a sitului Sucidava Moesica, coordonată de cercetătorul dr. Sorin Marcel Colesniuc.
