Update 11 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, se cinstește Sfântul Ștefan, unul dintre ucenicii lui Iisus și primul martir creștin, potrivit tradițiilor religioase. Conform datelor prezentate, acest sfânt îi ajută pe bolnavi și pe cei aflați în conflicte îndelungate, această zi fiind considerată prilej de împăcare pentru persoanele certate.
Sfântul Ștefan, ucenic apropiat al lui Iisus Hristos, a fost condamnat la moarte în anul 33 de autoritățile iudaice, devenind astfel primul martir al Bisericii creștine. El provenea din seminția lui Avraam și avea misiunea de a dovedi că Iisus este Mesia, conform profețiilor din Vechiul Testament. Cu o credință puternică și harul de a săvârși minuni, Sfântul Ștefan a stârnit nemulțumirea Sinedriului, tribunalul evreiesc, fiind acuzat de blasfemie și de subminarea Legii lui Moise.
În fața Sinedriului, Ștefan a susținut că Legea se împlinește prin Hristos, dar nu a convins judecătorii. A fost alungat din cetate și ucis cu pietre în valea lui Iosafat. În ultimele momente, a cerut iertarea pentru călăii săi, spunând: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Trupul său a fost înmormântat probabil într-un mormânt creștin, moaștele fiind descoperite abia în anul 415, după o viziune a preotului Luchian din Kefar-Gamala.
Ziua Sfântului Ștefan se marchează prin aducerea în casă a icoanei care îl înfățișează pe martir, acesta fiind considerat un sprijin pentru cei bolnavi și pentru cei aflați în dispute vechi. Se recomandă să se dăruiască icoane sau candele noi aprinse pentru sporul gospodariei și sănătatea rudelor. În biserici, se pomenesc creștinii decedați în împrejurări tragice și se oferă pachete cu mâncare persoanelor care poartă numele Sfântului Ștefan.
În unele zone din Muntenia, se prepară pâinicile Sfântului Ștefan — pâini rotunde din aluat asemănător cozonacului, unse cu miere pentru a simboliza pietrele care l-au ucis. După sfințire, aceste pâini se împart săracilor. O tradiție mai amintește că în această zi persoanele certate sunt îndemnate să se împace.
Ajunul Crăciunului reprezintă ultima zi de post din Postul Nașterii Domnului, care începe pe 15 noiembrie și se încheie pe 24 decembrie. Crestinortodox.ro menționează că această zi este marcată prin post aspru și numeroase tradiții religioase și populare, care pregătesc sufletește și simbolic sărbătoarea Nașterii Mântuitorului.
Psalmul 3 este frecvent citit de credincioși în clipele de neliniște și dificultate, fiind o rugăciune pentru protecție și întărire sufletească, potrivit explicațiilor date de părintele Adrian Vasile, conferențiar universitar și preot din Constanța. Specialistul detaliază în %source% semnificațiile istorice și spirituale ale acestui text biblic, care continuă să inspire prin cuvintele sale pline de speranță.
Mai multe situri și muzee din Dobrogea își vor adapta programul de vizitare în perioada sărbătorilor de iarnă 2025-2026, anunță oficialii responsabili. Printre acestea se numără Edificiul Roman cu Mozaic, Complexul Muzeal Tropaeum Traiani din Adamclisi și Muzeul „Axiopolis” Cernavodă – Centrul Hamangia, potrivit informațiilor comunicate către public.
Organizatorii au anunțat reluarea atelierelor de sâmbătă, programate să reînceapă pe 17 ianuarie 2026. Aceștia le mulțumesc tuturor participanților care au susținut și au contribuit la crearea unor experiențe creative valoroase de-a lungul anului.
