Conform datelor oficiale consultate de Ziarul Amprenta, Șacalul a dat în judecată Penitenciarul Poarta Albă, primul termen fiind stabilit pentru luna septembrie 2025. Acțiunea Șacalului este reprezentată de o plângere conform art. 104 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Articolul 104 reglementează procedura privind plângerile împotriva hotărârii comisiei de disciplină. Revenind la dosarul crimelor care au îngrozit România, amintim că prin rechizitoriul din data de 23 decembrie 2024 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a dispus trimiterea în judecată a doi inculpaţi majori şi a unui minor, acuzaţi că au fost „implicaţi în uciderea în scop de jaf a două tinere pe litoral, în vara anului 2024, fapte urmate de ascunderea sau abandonarea pe câmp a cadavrelor în stare de putrefacţie şi însuşirea sau folosirea fără drept a bunurilor celor două victime ucise“. „La data de 02.07.2024, cu premeditare, inculpatul M.N. a ucis-o prin sugrumare pe victima A.D., după care i-a sustras autoturismul marca Audi A4, cu nr. de înmatriculare TL … (omor calificat şi tâlhărie). La data de 27.08.2024, cu premeditare și după ce o ucisese pe victima A.D., acelaşi inculpat a ucis-o, prin sugrumare, pe victima V.I.D., după care i-a sustras autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare TM …, două telefoane mobile, suma de 11.000 lei și bijuteriile personale (omor calificat şi tâlhărie). În perioada 02.07.2024 – 03.09.2024, în mai multe rânduri și în baza aceleași rezoluții infracționale (la datele de 02.07.2024, 14.07.2024, 27.08.2024, 28.08.2024, 01.09.2024 și 02/03.09.2024), acelaşi inculpat a condus pe drumurile publice autoturismele sustrase de la cele două victime ucise, fără a deține permis pentru vreo categorie de vehicule (conducerea unui vehicul fără permis de conducere – șase acte materiale). În perioada 28.08.2024 – 01.09.2024, în mai multe rânduri și în baza aceleiași rezoluții infracționale, acelaşi inculpat a accesat fără drept telefonul mobil al victimei V.I.D., transmițând mesaje prin intermediul aplicației Whatsapp către două persoane (martori în cauză), pretinzând că era victima, pentru a crea aparența falsă că aceasta era încă în viață (acces ilegal la sistem informatic – două acte materiale) Inculpata R.E. nu a înștiințat de îndată autoritățile despre uciderea victimei V.I.D., deși luase în mod direct cunoștință despre această faptă (nedenunțare). Aceeaşi inculpată l-a ajutat pe primul inculpat să depoziteze în locuința sa cadavrul și bunurile victimei V.I.D., pe care împreună cu un inculpat minor le-a ridicat de la un hotel din municipiul Constanța, pretinzând în mod mincinos că era mama ei, și să transporte și abandoneze cadavrul pe un câmp din extravilanul satului Sinoe, com. Mihai Viteazu, jud. Constanța, cu scopul împiedicării tragerii la răspundere penală a primului inculpat (favorizarea făptuitorului). Aceeaşi inculpată a primit de la primul inculpat telefonul mobil al victimei V.I.D., deși cunoștea că bunul fusese sustras de la aceasta (tăinuire). Aceeaşi inculpată şi-a expus fiul său minor unor fenomene nocive precum consumul de droguri (atât propriu, cât și al primului inculpat), prin: permisiunea acordată fiului ei de a consuma droguri atât în locuință cât și în afara ei, prin permisiunea acordată primului inculpatul să întrețină relații sexuale contra cost cu alte femei în apartamentul în care locuia și minorul, împreună cu care a plecat din locuință, tocmai pentru a crea celui dintâi inculpat condițiile necesare întreținerea relațiilor sexuale, prin păstrarea în locuință a unui cadavru, în prezența copiilor minori, timp de aproximativ 40 de ore, astfel încât a pus în pericol grav dezvoltarea fizică, intelectuală și morală a fiului ei minor (rele tratamente aplicate minorului). În cauză s-a dispus trimiterea în judecată şi a unui inculpat minor, pentru implicarea în activităţile celor doi inculpaţi majori, însă interesul superior al oricărui minor la dezvoltare şi educare nu permite mediatizarea datelor legate de acesta. Precizăm că trimiterea în judecată reprezintă o etapă în cadrul procesului penal, reglementată de Codul de procedură penală, care nu poate în nicio situaţie să înfrângă prezumţia de nevinovăţie de care se bucură oricare justiţiabil“. Dosarul crimelor se află pe rolul Tribunalului Cnstanța. Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: Zi importantă pentru Șacalul, la Tribunalul Constanța! Este vizat dosarul crimelor care au îngrozit România. Iată ce s-ar putea întâmpla