Pe scurt, inculpatul este acuzat că la data de 27 septembrie 2024, în cursul unui filtru rutier organizat de lucrătorii Poliţiei Oraşului Murfatlar în centrul localităţii, când autoturismul marca BMW pe care îl conducea pe drumurile publice fost oprit pentru control, inculpatul i-ar fi oferit unui lucrător de poliţie, denunţător în cauză, suma de 400 de lei, cu scopul de a nu îi întocmi dosar penal, întrucât nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. În fața magistraților, inculpatul a povestit ce s-a întâmplat în seara cu pricina: „în timpul controlului, un domn polițist pe care îl știam din vedere mi-a solicitat permisul de conducere și actele mașinii și eu i-am spus că nu dețin permis de conducere și, în acest timp, am scos cartea de identitate a mașinii în care am introdus suma de 400 de lei pentru polițist, în scopul de a mă lăsa în pace. Domnul polițist a văzut banii și mi-a adus la cunoștință că totul a fost filmat cu camera care era montată pe uniforma sa. Am fost dus la sediul poliției și, ulterior am fost lăsat acasă. Ceilalți doi martori cred că au văzut când am oferit banii domnului polițist. Recunosc acuzația ce mi se aduce, respectiv că am oferit suma de 400 de lei, cu titlu de mită, unui domn polițist pentru a nu constata că nu am permis de conducere”. În cursul procesului penal, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii încă din cursul urmăririi penale, adoptând o poziție procesuală sinceră. În opinia instanței de judecată, Curtea de Apel Constanța a apreciat că regretul şi atitudinea de recunoaştere ale inculpatului sunt chestiuni relevante, deși inculpatul a „sfidat normele de convieţuire socială, lezând relaţiile sociale privind buna desfăşurare a raporturilor de serviciu, iar din fişa de cazier judiciar rezultă nu este la primul conflict cu legea penală“, potrivit magistraților. Se constată faptul că, deşi inculpatul a suferit condamnări pentru infracţiuni la regimul circulaţiei, acesta nu şi-a corijat comportamentul antisocial, se mai arată în motivarea judecătorilor, perseverând în fapte de natură penală, impunându-se o soluție de condamnare cu executare a pedepsei. Curtea de Apel Constanța a apreciat că se impune condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu închisoarea în cuantumul stabilit de prima instanţă, dat fiind că o sancţionare prea uşoară a inculpatului ar putea avea ca efect faptul ca pedeapsa aplicată să nu îşi mai atingă scopul şi funcţiile prevăzute de lege, atât din perspectiva prevenţiei generale, cât şi a prevenţiei speciale. Mai mult decât atât, Curtea constată că pedeapsa stabilită este orientată spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea comisă, pe fondul unei perseverențe infracționale manifestată de inculpat. În acord cu situația dedusă judecăţii şi corespunzător circumstanţelor persoanei apelantului inculpat, Curtea constată că pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, orientată spre minim, constituie o modalitate eficientă de realizare a scopului preventiv-educativ al pedepsei şi nu se impune diminuarea acesteia. În final, bărbatul a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu executare pentru dare de mită. Decizia a fost una definitivă! Conform legislației în vigoare în România, orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție. „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penală definitivă“ (Art. 4, alin. 1 Codul de procedură penală). Sursa text: portal instanțe de judecată și rejust.ro Foto cu rol ilustrativ. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și: Tribunalul Constanța A ÎNCETAT procesul penal într-un dosar cu prejudiciu peste 31 de milioane de euro și inculpați celebri: A intervenit prescripția!