Conform portalului instanțelor de judecată, pe data de 7 iulie 2025, magistrații de la Curtea de Apel București au decis condamnarea definitivă a milionarului la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, hotărârea fiind una definitivă. Tre zile mai târziu, pe data de 10 iulie 2025, Curtea de Apel București a suspendat executarea și a dispus punerea de îndată în libertate a contestatorului – condamnat Bizu Mihai. În continuare, Curtea de Apel a stabilit termen pentru judecata contestaţiei în anulare la data de 26 septembrie 2025, ora 16:00, pentru când vor fi citate părţile şi încunoştinţaţi apărătorii acestora. MINUTĂ Solutia pe scurt: În temeiul art. 431 alin. 2 Cod de procedură penală rap. la art. 426 lit. d teza finală Cod de procedură penală, admite în principiu contestaţia în anulare formulată de contestatorul BIZU MIHAI împotriva Deciziei penale nr. 1165/A/07.07.2025 pronunţată de Curtea de Apel București, Secţia I penală, în dosarul nr. 35465/3/2020. În baza art. 430 Cod procedură penală, suspendă executarea Sentinţei nr. 1135 din 19.09.2024 pronunţată de Tribunalul București în dosarul nr. 35465/3/2020, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1165/A/07.07.2025 pronunţată de Curtea de Apel București, Secţia I penală, în ceea ce-l priveşte pe contestator. Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului – condamnat Bizu Mihai, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză. Stabileşte termen pentru judecata contestaţiei în anulare la data de 26.09.2025, ora 16:00, pentru când vor fi citate părţile şi încunoştinţaţi apărătorii acestora. Pronunţată astăzi, 10.07.2025, prin punerea minutei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, conform art. 405 alin. 2 Cod procedură penală. Motivarea deciziei Curții de Apel București prin care s-a decis condamnarea definitivă a afaceristului Mihai Bizu poate fi citită AICI. Precizăm că, potrivit Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanţa de judecată nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie. Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise. Citește și Vezi aici de ce a fost pusă sub control judiciar Joița Botezatu, notarul din dosarul Fabrica de moșteniri: nu se impune luarea măsurii arestului preventiv